CSM: Declarațiile lui Tăriceanu referitoare la cazul Rarinca au afectat independența justiției

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, luni, că „demersurile instituționale promovate de către reprezentanți ai Senatului României, în 25 mai a.c., respectiv declarațiile cuprinse în scrisoarea adresată domnului Klaus Iohannis, președintele României, în contextul pronunțării deciziei definitive de achitare a doamnei Mariana Rarinca, preluate de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său”, potrivit unui comunicat al CSM.

„În cadrul verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, dispuse la data de 27 mai 2015 de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii, s-a stabilit că în cuprinsul scrisorii deschise adresată domnului Klaus Iohannis, președintele României, preluată de întreaga mass media, un grup de senatori, printre care și domnul Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României, a emis aprecieri referitoare la soluționarea cauzei penale denumită «Rarinca», acreditând ideea că Direcția Națională Anticorupție a dispus arestarea preventivă a doamnei Mariana Rarinca, că nu au fost respectate garanțiile impuse de Constituția României, că denunțul făcut de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi unul calomnios, iar președintele României ar putea interveni în procedura de revocare a unor magistrați cu funcții de conducere”, se mai spune în comunicat.

Astfel, inspectorii judiciari au constatat că situația concretă este diferită de cea prezentată în conținutul scrisorii trimise președintelui României, întrucât arestarea preventivă a Marianei Rarinca s-a dispus și a fost menținută de către judecători din cadrul Tribunalului și Curții de Apel București, secțiile penale, și nicidecum de către Direcția Națională Anticorupție.

„De asemenea, verificările efectuate au relevat faptul că soluționarea propunerii de arestare preventivă s-a făcut cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor reglementate de Constituția României și Codul de procedură penală, iar afirmația că președintele ICCJ a formulat un denunț calomnios este nereală câtă vreme nu s-a stabilit acest caracter al plângerii/denunțului de către organele abilitate ale statului”, se arată în comunicat.

CSM precizează că prin solicitarea adresată lui Klaus Iohannis, de a dispune înlăturarea din funcție, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi și de a iniția declanșarea unei anchete disciplinare împotriva acestora, senatorii au ignorat principiul constituțional al separației puterilor în stat, acreditând ideea că președintele României poate dispune excluderea din profesie a unor magistrați.

„În realitate, judecătorii și procurorii pot fi eliberați din funcție doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de Legea nr.303/2004, prin decret al Președintelui României, însă numai la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”, mai arată CSM.

În ce privește cazul Rarinca, membrii CSM au apreciat că acesta nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru a face afirmații generale în sensul că magistrații care solicită sau care se pronunță asupra măsurii arestului preventiv procedează în mod abuziv, în afara dispozițiilor legale.

„Astfel de afirmații au drept consecință subminarea autorității sistemului judiciar, cu consecințe extrem de grave la adresa statului de drept, mai ales când aceste afirmații sunt făcute de către Președintele Senatului României, care conform legii deține a doua demnitate în stat. Plenul Consiliului a apreciat că afirmațiile din scrisoarea menționată, lansate în spațiul public de către persoane prezumate a fi bine informate și conștiente de consecințele declarațiilor lor, preluate mass media, reprezintă o deformare a realităților de fapt, de natură să inducă ideeea unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, producând astfel un puternic impact negativ asupra credibilității sistemul judiciar, cu consecința afectării independenței acestuia”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, în aceeași ședință, plenul CSM a constatat că afirmațiile publice ale lui Călin Popescu Tăriceanu, susținute în cadrul mai multor emisiuni, referitoare la activitatea unor instituții judiciare, pregătirea profesională a unor reprezentanți ai sistemului judiciar și la activități judiciare desfășurate de judecători și procurori în cauzele penale privindu-i pe Mariana Rarinca și pe Victor Ponta, preluate de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său.

Plenul CSM a constatat că declarațiile respective, prin care se induce în rândul opiniei publice ideea că instituții din cadrul sistemului judiciar răspund la comenzi și desfășoară activități de natură politică, respectiv urmăresc schimbarea Guvernului, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat, dar și în sensul că simplii cetățeni, nevinovați, se pot aștepta în orice moment la abuzuri din partea justiției, aceasta fiind selectivă, discreționară și abuzivă, și că unii magistrați, chiar cu funcții de conducere, nu au o pregătire profesională corespunzătoare, în contextul unor referiri la cazul Rarinca și la hotărârile de condamnare a României la CEDO pentru erorile judiciare săvârșite de magistrații români, sunt de natură a crea grave prejudicii de imagine sistemului judiciar în ansamblul său, subminând autoritatea și afectând credibilitatea acestuia.

„S-a apreciat că impactul declarațiilor domnului Călin Popescu Tăriceanu asupra opiniei publice este unul puternic, prin prisma funcției deținute, cea de președinte al Senatului României, a doua demnitate în stat, a calității sale de formator de opinie, precum și a modalității de exprimare, generală. Plenul Consiliului a apreciat că declarațiile domnului Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului României, au depășit limitele admisibile ale discursului public politic și ale libertății de exprimare, așa cum sunt protejate de art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aducând gravă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său”, se mai arată în comunicat.

În 28 mai, CSM a sesizat Inspecția Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenței justiției prin afectarea autorității puterii judecătorești și decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu și a Laurei Kovesi.

Sesizarea Inspecției Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulți colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, în care îi cere „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu și Laura-Codruța Kovesi”. Tăriceanu a inițiat acest demers în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel București a stabilit definitiv nevinovăția cetățeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care nu au existat niciodată probe”.