Cum a inventat CNADNR semnătura electronică pe hârtie ca să-i amendeze pe șoferi pentru rovinietă

Mai mulți șoferi s-au trezit cu amenzi sau direct cu executări silite pentru că au circulat fără rovinietă cu ani în urmă, fără însă ca CNADNR să îi informeze în mod legal despre faptul că au fost amendați. Din această cauză, s-au deschis mai multe procese, șoferii fiind în prezent ajutați și de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din februarie 2015, care stabilește că un proces verbal care nu este semnat de mână de un agent constatator este nul de drept, chiar dacă contravenția a fost constatată prin mijloace video – camerele pentru rovinietă instalate pe șosele. Decizia instanței supreme a venit tocmai după ce Avocatul Poporului a semnalat exact problema că pe unele procese verbale trimise acasă șoferilor se menționează că au fost semnate electronic.

Un astfel de șofer a câștigat în primă instanță procesul cu CNADNR, după ce contestase procesul verbal de contravenție, arătând instanței că pentru o abatere din 2011, s-a trezit direct executat silit de CNADNR tocmai în 2014, fără să fi fost vreodată înștiințat că a încălcat legea. Astfel, pe lângă amenda de 350 de lei (28 de euro pentru o rovinietă pe un an, plus amenda de 250 de lei), șoferul trebuia să plătească și costurile executorilor judecătorești, adică încă 370 de lei – în total 735 lei. Gândul a scris AICI despre cazurile a doi șoferi care au pățit acest lucru.

CONTROVERSĂ Victorie pentru Trump la Curtea Supremă. SUA pot continua expulzarea imigranților în țări terțe. Judecătorii vor analiza după „midterms” legalitatea directivelor emise în 2025

09:09

VIDEO Ion Cristoiu: Călin Georgescu a fost arestat preventiv ca să nu i se mai audă vocea

08:55

Cine ar fi crezut: nu poți semna electronic o hârtie

Pe 27 august 2015, șoferul respectiv a câștigat procesul cu CNADNR la Judecătoria Sectorului 4. Judecătoarea a desființat procesul verbal de contravenție, explicând companiei de stat că nu a respectat mai multe proceduri legale.

Cea mai importantă abatere a CNADNR a constat în faptul că a încercat să justifice lipsa semnăturii de mână a agentului constatator pe procesul verbal, prin faptul că era vorba de o semnătură electronică.

„Din analiza dispozițiilor legale citate se desprinde concluzia că semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică. Ca atare, ea nu poate fi aplicată pe un înscris aflat pe suport hârtie. În situația în care manifestarea de voință a emitentului actului ajunge la destinatarul său pe suport hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică. Prin urmare, instanța apreciază că procesul verbal este nelegal întocmit, față de lipsa semnăturii agentului constatator”, motivează judecătoarea de la Judecătoria Sectorului 4 decizia de a da dreptate șoferului amendat de CNADNR.

Magistratul mai arată, de asemenea, că CNADNR a încălcat legea, neputând să dovedească faptul că i-a comunicat șoferului procesul verbal prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în prealabil afișării la domiciliul acestuia. Șoferul susținuse că a primit prin poștă la domiciliu, direct în 2014, atât procesul verbal cu amenda, cât și înștiințarea de executare silită, gata aprobată de instanță, fără să știe că a fost vreodată amendat pentru lipsa rovinietei.

Martorul de serviciu al CNADNR, neanalizat de instanță

În 2014, gândul a scris despre cazurile a doi șoferi din București, care au aflat în luna aprilie că CNADNR le-a dat amenzi pentru că au circulat fără rovinietă în afara orașelor, în urmă cu peste 3 ani, în 2011. Problema este că șoferii s-au trezit direct amenințați cu executarea silită, ale cărei costuri sunt duble față de amenda pentru lipsa rovinietei, în condițiile în care șoferii respectivi susțin că nu au fost înștiințați niciodată că au fost surprinși cu camera video și sancționați de CNADNR, așa cum cere legea.

Astfel, în plus față de amenda de 365 de lei (compusă din amenda contravențională de 250 de lei și costul unei roviniete pe un an, de 28 de euro), șoferii respectivi mai trebuiau să plătească și cheltuielile cu executarea silită, de încă 370 de lei. În total, 735 de lei.

Marea problemă care reieșea din documentele intrate în posesia gândul era însă un așa-zis „martor de serviciu”, fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut începe. Pentru a-și justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, CNADNR a emis niște procese verbale prin care susține că a încercat să aducă la cunoștința șoferilor respectivi că au fost amendați, însă nu i-a găsit la domiciliu. Pentru a atesta acest fapt, actele sunt semnate de același martor: Mihai Turcu, din comuna Chiajna, județul Ilfov. Problema martorului Turcu și a acestor acte este că semnătura sa diferă substanțial, de la un act la altul.

Dacă nu ar fi atestat comunicarea amenzilor către șoferi, CNADNR nu ar fi putut pretinde executarea lor silită pentru neplată.

În procesul câștigat acum, în 2015, instanța nu a mai analizat și celelalte aspecte invocate de șoferul care a deschis procesul cu CNADNR, implicit nici problema „martorului de serviciu”, limitându-se la a constata că procesul verbal de contravenție este nul de drept.