Cum acționa „rețeaua creditelor”: MILIOANE DE EURO date pentru Ancuța SRL. BANCA NU PIERDEA, STATUL PLĂTEA. Plus: breșa din sistem care lasă băncile pe întuneric

Procurorii DIICOT detaliază modul în care "rețeau creditelor" au obținut credite de milioane de euro prin intermediul unor documente false. "Rețeau bancherilor", condusă de Mihai Stan și Daniel Ruse a creat un sistem de fraudare a băncilor la care au aderat zeci de persoane printre care și Aurel Șaramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreședinte BRD, Florian Dragoș Diaconescu, fost general DIE, funcționari din Senat, AVAS, ANAF și MECMA.

Procurorii DIICOT detaliază modul în care „rețeau creditelor” au obținut credite de milioane de euro prin intermediul unor documente false. „Rețeau bancherilor”, condusă de Mihai Stan și Daniel Ruse a creat un sistem de fraudare a băncilor la care au aderat zeci de persoane printre care și Aurel Șaramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreședinte BRD, Florian Dragoș Diaconescu, fost general DIE, funcționari din Senat, AVAS, ANAF și MECMA. Pricipalul mecanism de obținerea banilor a fost contractarea de credite pe numele unor companii a căror performanțe financiare erau contrafăcute. Creditele de milioane de euro erau garantate de statul român. Băncile au recuperat o parte din bani de la statul român.

În referatul prin care DIICOT a solicitat arestarea preventivă a celor 33 de membri ai „rețelei creditelor” procurorii descriu mecanismele prin care aceștia au înșelat băncile și au obținut sume consistente de bani. Procurorii au identificat trei mecanisme pricipale prin care gruparea a obținut milioane de euro:

  • Primul este obținerea de credite în numele unor companii a căror performanțe financiare erau falsificate în sensul că în acte păreau firme cu cifre de afaceri mari, cu o bonitate deosebită, dar în realitate nu era așa.
  • Un alt mecanism era obținerea de finanțări europene utilizând date false.
  • Al treilea mecanism descris este și cel al creditelor personale. Adică angajați ai firmelor controlate de aceștia aveau în acte salarii care să le primită contractarea de credite mari dar în realitate actele erau falsificate.

Citește aici lista integrală cu persoanele cercetate de DIICOT dar și reacția guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la acest scandal

4 milioane euro paguba efectivă, 18 milioane euro tentative de fraudare

DIICOT a estimat prejudiciul total la 22 de milioane de euro. Din acest prejudiciu gruparea condusă de către Daniel Ruse și care a fost sprijinită de Aurel Șaramet, director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru I.M.M. – uri a „încasat” efectiv 4 milioane de euro. Restul de 18 milioane euro reprezintă valoarea tentativelor de fraudare a băncilor. „Paguba creată certă depășește suma de 4 milioane de euro. De asemenea, tentativele depășesc suma de 18 milioane de euro, prin însumarea sumelor de bani solicitate. În al treilea rând, beneficiul realizat de către membrii grupării este unul considerabil, peste 4 milioane de euro”, se precizează în referatul de propunere de arestare preventivă.

CITEȘTE AICI DOCUEMNTUL DIICOT CARE DESCRIE MODUL DE OPERARE AL REȚELEI

Mecanismul numărul 1: Obținerea de credite pentru firme cu un „cazier” falsificat

Procurorii DIICOT arată că „rețeau bancherilor” a obținut credite consistente prin intermediul unor societăți comerciale pe care le dețineau.

Primul pas în mecanismul de fraudare a băncilor a fost crearea unor societăți în general pe numele unor persoane apropiate celor doi lideri ai grupării (rude, prieteni). În cazul în care liderii grupării nu și-au înființat propriile societăți comerciale aceștia au preluat firme care au avut în trecut activități comerciale reale.

Pentru a fi siguri că obțin ușor credite mari gruparea condusă de către Daniel Ruse a creat pentru aceste firme o aparență de legitimitate. Procurorii spun că mai întâi li se schimba sediul social și se creau puncte de lucru suplimentare, apoi se majora, în fals, capitalul social, capital social ce ajungea la sume foarte mari (de la 100 000 la 700 000 de lei).

DIICOT spune că aceste majoraride capital sunt fictive, fiind intocmite în fals acte bancare (foi de vărsământ, extrase de cont , ordine de plată ) care să ateste majorările de capital. Apoi sediile sociale au fost stabilite în locații ale apropiaților în baza unor contracte de comodat fictive.

Documente ANAF contrafăcute și marea breșă din sistem care lasă băncile pe întuneric 

Procurorii susțin că băncile nu au depistat că aceste companii aveau datele comerciale falsificate deoarece ofițerii de credit când verificau la ANAF datele false indicate în cererile de creditare acestea erau identice cu cele din acte. Procurorii arată că există o scăpare a sistemului financiar deoarece băncile nu pot verifica dacă pentru cifrele de afaceri indicate în fals s-au plătit și taxele aferente.

„Știind insa care sunt pașii urmați de către ofițerii de credit in analizarea dosarelor de finanțare, membri grupării au grija sa-si declare aceste date la Administrațiile financiare. Astfel cu ocazia verificărilor efectuate angajații băncilor verificând situatiile financiare pe site-ul A.N.A.F. vor vedea ca acestea corespund cu cele din actele prezentate. Ceea ce nu pot verifica funcționarii bancari este autenticitatea acestor date. Prin aplicațiile la care au acces băncile pot vedea declarațiile persoanelor juridice si atat.

Spre exemplificare daca o societate comercial isi declara o cifra de afaceri de 1 mii de euro, un profit de 300 0000 de euro, 50 angajați, si contribuțiile aferente asta nu inseamnaa ca si isi achita . obligațiile aferente respectiv cota de impozit, T.V.A.-ul incasat si contribuțiile pentru angajați. Aceste declarații reprezintă o etapa iar veridicitatea si plata obligațiilor aferente reprezintă o alta etapa. Acesta este motivul pentru care desi aveau declarații cu cifre de afaceri, profituri de milioane de lei, active , număr mare de angajați, operațiunile in trezorerie (care atesta plata obligațiilor aferente) s-a costatat ca nu s-a achitat nimic sau s-au efectuat plați infime in raport cu valoarea operațiunilor declarate.”, arată DIICOT.

De altfel procurorii mai arată că gruparea a fost sprijinită de către un angajat al ANAF din Ilfov, astfel că documentele de la ANAF care ar fi putut să trezească suspiciunea băncilor au fost falsificate și ele. Presa a relatat că gruparea deținea ștampile ale ANAF și contrafăcea documente ale institituției.

După ce toată documentația falsă era întocmită membri grupării solicitau aceste credite de la structurile centrale ale băncilor. Procurorii spun că această rețea evita să negocieze creditele la filiale obișnuite.

Statul a garantat creditele fraudate

Procurorii rețin că aceste credite nu puteau fi obținute doar prin intermediul acestor companii cu date fictive. Anchetatorii arată că gruparea a beneficiat și de sprijinul unor funcționari din cadrul Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii condus de Aurel Șaramet. Practic cele două fonduri de garantare ale statului au garantat creditele obținute de aceste companii.

„Majoritatea creditelor bancare se obțin cu complicitatea unor înalți funcționari publici în baza unor scrisori de garanție emise de către F.G.C..R. și F.N.G.C.I.M.M. Astfel, la momentul negocierilor, când se pune problema garanțiilor, membri grupării optează pentru varianta unor scrisori de garanție emise de către cele două instituții”, susțin procurorii.

Procurorii spun că, practic, creditele de peste 22 de milioane de euro erau garantate de stat. „După acordarea creditelor și neplata ratelor aferente, dosarele intră în faza executării silite. Întrucât persoanele care figurează ca asociați și administratori sunt modeste material iar firma nu are nici un fel de activitate reală, se trece la executarea garanțiilor emise de către statul român prin cele două instituții. Astfel statul român ajunge în situația să acopere parțial prejudiciul creat de membrii grupării”, se arată în referat.

Frauda, plătită din bani publici

Procurorii prezintă cazul unuia dintre creditele obținute de către gruparea infracțională de la BRD, care ulterior și-a recuperat banii de la fondul de garantare al statului. De la BRD Sucursala Academiei (conform datelor puse la dispoziție de bancă) gruparea a obținut o linie de creditare în valoare de 4,2 milioane lei prin intermediul SC Alram Servinvest Import Export SRL, societate controlată tot de Mihai Stan, care s-a prezentat sub identitatea falsă de Teodorescu Mihai arătând o carte de identitate falsă.

În urma adresei DIICOT, BRD a pus la dispoziție dosarul de credit în copie. Printre înscrisuri se regăsește și cartea de identitate falsificată pe care figurează fotografia lui Mihai Stan. Datele însă aparțin unei alte persoane, conform verificărilor făcute la Evidența Populației. Și în acest caz creditul nu a fost restituit, astfel că banca a trecut la executarea scrisorii de garanție emisă de Fondul Național pentru Garanarea Creditelor pentru IMM-uri. În final, statul român a acoperit prejudiciul creat de grupare prin executarea scrisorii de garanție.

Credite de nevoi personale cu acte false

O altă modalitate de obținerea de bani de la bănci erau și creditele de nevoi personale. În acest caz gruparea întocmea acte false pentru rude sau apropiați astfel încât aceștia să fie eligibili pentru obținerea de credite de nevoi personale. „În cazul contractării de credite pentru persoane fizice, ca angajați ai acestor societăți, sunt de asemenea întocmite în fals adeverințe de salariat, contracte de muncă și orice alt act necesar pentru ca aceștia să poată obține credite pentru nevoi personale”, se arată în referatul DIICOT.

Fonduri europene cu Ancuța SRL

DIICOT susține că liderul grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a încercat să obțină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăți, Ancuta SRL, Alram Servinvest și Eurotrading SRL, în baza unor documente și declarații false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat de DIICOT că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanții celor trei societăți comerciale „să prezinte și să folosească documente și declarații false față de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene (pntru partea de finanțare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum și fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanțare de zece la sută. Citește mai multe aici
 

Ce obiect a furat din Casa Albă un român care se afla în vizită la...
Doliu mare în showbiz-ul românesc. Primul nume celebru ucis de Covid
FOTO. Gabriela Cristea, goală în cadă! Vedeta TV a lăsat la vedere prea mult
FOTO. Cum a ajuns să arate fosta campioană mondială la gimnastică! Românca s-a retras și...
Vedete din România care au apărut în Playboy. Gimnastele care au lăsat TOT la vedere...
Pandemia COVID-19 îngreunează perspectivele legate de pensii pentru miliarde de oameni
Prima țară europeană în lockdown total. Cetățenii pot ieși din case doar dacă au un...
Doliu mare în showbiz-ul românesc. Primul nume celebru ucis de Covid
Cine a fost prima iubită a lui Klaus Iohannis? Președintele a recunoscut asta de față...
După aproape 2.000 de ani, o descoperire INCREDIBILĂ despre impunătorul împărat TRAIAN, care l-a învins...
BCR, decizia care îi vizează pe toți clienții. Este interzis cu desăvârșire
Disperarea a pus stăpânire în spitalele românești. 'Pacienți care s-au agățat de asistente, implorând să...
Se întoarce România la starea de urgenţă şi carantină? Răspunsul dat de Nelu Tătaru
Cazul influencerului bolnav de COVID-19, care nu credea în coronavirus și a murit la 33...
Un business care explodează în România. Nimeni nu credea că se va schimba atât de...
Oraşul din România care explodează total şi pregăteşte o dezvoltare fabuloasă. Primăria are în plan...
Inchide