Cum arată un tur virtual în închisoarea comunistă de la Râmnicu Sărat unde a murit liderul țărănist Ion Mihalache

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat turul virtual al fostei închisori de la Râmnicu Sărat, una din cele mai dure temnițe comuniste. Folosind o platfomă similară cu Google street view, utilizatorii pot naviga prin celule în care au stat Corneliu Coposu, Ion Diaconescu sau Ion Mihalache. Turul virtual poate fi accesat la adresa ramnicusarat.iiccr.ro

IICCMER a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului. Turul virtual prin închisoarea comunistă face parte din acest proiect care prevede și restaurarea penitenciarului care a servit drept centru de detenție al celor mai importanți lideri țărăniști.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Prin intermediul turului virtual poate fi vizitată celula în care a a decedat în urma torturilor Ion Mihalache, cel care a fost condamnat de regimul comunist la temniță grea pe viață. În închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închis și Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.

„În ciuda vârstei înaintate, Ion Mihalache s-a dovedit unul dintre cei mai aprigi contestatari ai regimului de detenție, din această cauză fiind supus, între 1957 și 1961, unui număr impresionant de 80 de zile de „izolare”. Cu pedepse de acest fel s-a confruntat și Ion Diaconescu, considerat de către conducerea închisorii ca fiind „foarte, foarte periculos”. În aceste condiții,  niciunul dintre cei închiși aici nu a putut evita acest tip de „pedeapsă disciplinară”, se arată într-un comunicat al IICCMER

Condițiile de detenție de la Râmnicu Sărat

După închisorile de la Sighet și Aiud, penitenciarul de Râmnicu Sărat este considerat ca fiind ununul dintre cele mai grele locuri de detenție. „Conform mărturiilor supraviețuitorilor, izolarea, înfometarea, frigul și tortura constituiau metode uzuale întrebuințate de către administrație, menite să conducă la exterminarea lentă a celor închiși aici. Regimul alimentar nu depășea 500-600 de calorii pe zi, contribuind din plin la deteriorarea stării de sănătate a deținuților”, precizează IICCMER

La Râmnicu Sărat au fost închiși Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuș, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boșca, Alexandru Bratu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velțeanu, Augustin Vișa, Ion Lugoșianu și alții. De asemenea, aici au fost închiși Alexandru Todea (episcop român unit), Waltner Iosif (preot catolic), Mihai Godo (preot iezuit),  liderul social-democrat, Constantin Titel-Petrescu, dar și reprezentanți ai fostei guvernări antonesciene și lideri comuniști căzuți în dizgrație.

În 2007 IICCMER a preluat administrarea închisorii și a demarat proiectul de restaurare. În 2012 statul a achiziționat și ultima suprafață de teren a fostei închisori. De asemenea au fost alocate și fondurile necesare pentru transformarea închisorii într-un memorial. Acest proiect urmează să fie finalizat în 2016. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963