Cum era carantina în Evul Mediu pe teritoriul României, când lepra făcea ravagii: Dacă nu se vindecau, mureau acolo

Cum era carantina în Evul Mediu pe teritoriul României, când lepra făcea ravagii: Dacă nu se vindecau, mureau acolo
Publicat: 06/04/2020, 18:00
Actualizat: 06/04/2020, 18:06

În Evul Mediu, bolnavii de lepră, o boală contagioasă care a făcut ravagii, intrau în izolare totală, chiar și până la sfârșitul vieții, pentru a fii siguri că nu îi îmbolnăvesc și pe alții.
Acest lucru se petrecea în Sighișoara, în „Biserica Leproşilor”.
„În Evul Mediu, în 1507, este atestat un institut spitalicesc, un spital şi o biserică, care erau în afara oraşului, dincolo de râul Târnava Mare, dedicată unei boli care exista şi în antichitate, dar şi Evul Mediu, şi anume lepra. Biserica este una mică, în fostul cartier Siechhof, construită în stil gotic, dedicată Sfântului Duh şi care, spre deosebire de celelalte biserici din spaţiul românesc, are amvonul în exterior (…) Era o carantină permanentă, unde cei care se îmbolnăveau de lepră se retrăgeau. Dacă se vindecau, erau supuşi unui examen medical, şi plecau, dacă nu, mureau acolo. Până în secolul al XVIII-lea la Sighişoara a funcţionat leprozeria”, a declarat, luni, pentru Agerpres, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

„În timpul duminicilor şi la sărbători, preotul intra şi ţinea slujba religioasă din acest amvon exterior pentru că bolnavii nu intrau în biserică. Preotul predica pentru toţi bolnavii, astfel încât aceştia să audă cuvântul Evangheliei. Se spune că exista şi o mică fereastră prin care oamenii erau spovediţi. Biserica are un rol foarte important deoarece aici mult timp s-a păstrat averea oraşului. Fiind o zonă cu leproşi nu intra nimeni în zona aceea, fiind o boală contagioasă. Mult timp banii au fost ţinuţi în acea biserică, într-o siguranţă deplină”, a arătat Nicolae Tşeculă.
Biserica Leproşilor este situată în zona Gării CFR din Sighişoara.

Citește continuarea…

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase