Cum explică CCR înființarea comisiilor speciale din Parlament. În ce condiții pot fi înființate acestea și ce spune Constituția

Plenul Curții Constituționale a luat miercuri în dezbatere sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale pentru legile Justiției, formulate de USR și PNL, pe care le-a conexat.

CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale este constituțională în raport cu criticile formulate, se menționează în comunicat remis miercuri MEDIAFAX.

În motivarea soluției, Curtea a reținut că, comisiile speciale comune, în calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, în mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constituție, constituirea acestora nefiind limitată la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide în ședință comună.

ISTORIE Descoperire importantă la Castelul Corvinilor, din Hunedoara. Arheologii au găsit obiecte vechi de peste 2.500 de ani

18:20

ULTIMA ORĂ Pericol de incendiu la Sinagoga Eșua Tova din centrul Bucureștiului. Mai multe autospeciale acționează la fața locului

18:16

În consecință, menționează CCR, din rațiuni ce țin de eficiența, unitatea și coerența demersului parlamentar în sensul elaborării unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atât în privința legilor care se adoptă în ședință comună, cât și în privința celor care se adoptă în ședință separată.

CCR precizează că propunerile legislative astfel elaborate vor urma, în mod necesar, procedura de dezbatere și adoptare în ședință comună sau separată, cu luarea în considerare a prevederilor art.65, 74 și 75 din Constituție.

Prin urmare, propunerile legislative, care fac obiectul Comisiei speciale comune, se adoptă în ședințe separate, cu respectarea competențelor Camerei de reflecție și a celei decizionale, arată CCR.