Cum motivează Curtea de Apel București suspendarea normelor de aplicare a Legii câinilor maidanezi

Potrivit judecătorilor CAB, în urma adoptării normelor metodologice, contractele încheiate de autoritățile locale cu persoane juridice care nu sunt asociații sau fundații, contrar prevederilor Legii gestionării câinilor fără stăpân (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013), sunt lovite de nulitate, astfel că autoritățile locale pot pierde bani.

Conform articolului 2 litera n) din HG 1059/2013 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân), operatorul serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân este definit ca „persoană juridică, de drept public sau privat, care are competența și capacitate de a presta servicii în domeniul protecției animalelor și căreia i s-a delegat, încredințat sau concesionat în condițiile legii, realizarea activității de gestionare a câinilor fără stăpân”.

ACCIDENT Lari Brînzan, fiul primului miltar român căzut la datorie după 1990, și-a comemorat tatăl în Bosnia

23:41

POLITICĂ Societatea Timișoara îi solicită lui Nicușor Dan sprijin pentru Ilie Bolojan în disputa cu Partidul Social Democrat

23:15

Pe de altă parte, articolul 4 alineatul (2) din OUG 155/2001 prevede că „serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesionate numai către persoane juridice, asociații sau fundații care desfășoară activități in domeniul protecției animalelor”.

În acest condiții, arată instanța, normele de aplicare a OUG încalcă ordonanța propriu-zisă. „Definiția prevăzută la art. (2) lit. n) din Norme contravine dispoziției legale care permite concesionarea serviciilor de gestionare numai către organizațiile pentru protecția animalelor (asociații si fundații) întrucât prevede ca această concesionare se poate face și către alte persoane juridice în afara organizațiilor pentru protecția animalelor”, se arată în motivarea transmisă MEDIAFAX.

Pe de altă parte, arată instanța, OUG 155/2001 stabilește două modalități de efectuarea a activităților de gestionare a câinilor fără stăpân. Prima dintre ele se referă la serviciile specializate înființate de consiliile locale, iar cea de-a doua, la entitățile concesionare, cum ar fi organizațiile pentru protecția animalelor.

„În măsura în care nu s-ar lua măsura suspendării actului normativ contestat, s-ar ajunge la situația în care contractele încheiate cu terțe persoane în vederea realizării serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân să fie lovite de nulitate, cu consecințe financiare asupra patrimoniului autorităților publice locale și nu numai”, susține instanța, în motivare.

Conform sursei citate, în lipsa măsurii suspendării HG 1059/2013, s-ar ajunge la posibilitatea încheierii de către serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân a unor protocoale de colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale cu care se învecinează, deși această ipoteză încalcă legea.

„Menținerea în vigoare a HG nr. 1059/2013 ar permite plasarea adăposturile publice pentru câinii fără stăpân și pe raza unităților administrativ-teritoriale aflate în vecinătate, deși astfel se încalcă legea prin care s-a prevăzut obligația fiecărei unități administrative-teritoriale de a înființa servicii de gestionare și adăposturi publice, de a gestiona această problemă local, în raport de nevoile comunității respective”, motivează Curtea de Apel București.

Mai mult, potrivit instanței, înființarea adăposturilor publice pe raza altor unități administrativ-teritoriale învecinate va duce la o serie întreaga de consecințe financiare.

„O asemenea măsură ar determina stabilirea unor raporturi juridice, implicând situația juridică a terenului, edificarea adăpostului, sursele de finanțare, drepturile de administrare, personalul angajat, dimensionarea adăposturilor (logistic, uman etc) față de problematica particulară a câinilor fără stăpân din unitatea administrativ teritorială respectivă”, se menționează în documentul citat.

La sfârșitul lunii iunie, Curtea de Apel București a suspendat executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, modificată prin Legea nr. 258/2013, la cererea Vier Pfoten, decizia nefiind definitivă.

Vier Pfoten a cerut CAB suspendarea mai multor prevederi, pe care le consideră nelegale, din HG nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, urmând să ceară și anularea unor prevederi din hotărâre sau a actului normativ, declara pentru MEDIAFAX avocatul care reprezintă fundația pentru protecția animalelor, Alexandra Cicodeica.

Normelor metodologie aprobate prin HG nr. 1059/2013 pun în aplicare prevederile Legii nr. 258/2013, care modifică și completează OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân. Potrivit legii adoptate anul trecut, câini fără stăpân adăposturile publice pot fi eutanasiați, prin decizie a autorității locale, dacă nu sunt revendicați sau adoptați, după un termen de 14 zile lucrătoare.

CAB hotărât, la 20 iunie, suspendarea executării HG nr. 1059/2013, până când se va pronunța asupra unei cereri de anulare, a mai spus avocatul.

Astfel, în urma unei decizii definitive privind suspendarea executării HG nr. 1059/2013, autoritățile locale nu vor mai putea aplica prevederile Legii nr. 258/2013, întrucât aceasta nu va mai avea norme metodologice de aplicare în vigoare.

Vier Pfoten amintește că Legea nr. 258/2013 „a intrat în vigoare în octombrie 2013, ca urmare a tragicului incident în care un copil și-a pierdut viața după ce a fost atacat de câini”. Normele de aplicare a legii au fost emise în decembrie 2013, putând fi aplicată eutanasierea, ceea ce s-a și întâmplat în mai multe orașe, inclusiv în Capitală.

Potrivit Vier Pfoten, normele de aplicare cuprind mai multe prevederi care contrazic legea, cea care de fapt primează.

„Spre exemplu, potrivit acestor norme, autoritățile locale puteau delega managementul câinilor fără stăpân unor companii private. Acest lucru deschidea poarta pentru conflicte de interese și deturnarea banilor publici. Un alt exemplu: accesul publicului în adăposturile publice era restricționat, fapt ce a descurajat semnificativ adopțiile și a stimulat abuzurile personalului din adăposturi”, spunea Gabriel Păun, coordonator de campanii al fundației.