Curtea Constituțională: Hotărârea de revocare a Avocatului Poporului nu afectează valori și principii constituționale

Curtea Constituțională constată, în motivarea asupra deciziei privind revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, că aceasta nu afectează valori și principii constituționale, iar CC nu se poate pronunța asupra acestui subiect întrucât s-ar substitui Parlamentului.

„Curtea constată că revocarea din funcția de Avocat al Poporului a domnului Gheorghe Iancu nu vizează, prin natura juridică a hotărârii criticate, valori și principii constituționale, în sensul reținut de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 și, ca atare, această hotărâre nu poate fi supusă controlului de constituționalitate”, susțin judecătorii Curții Constituționale.

De asemenea, în textul motivării deciziei din 10 iulie Curtea Constituțională precizează că nu intră în atribuțiile sale evaluarea activității Avocatului Poporului, iar o eventuală decizie în acest caz ar însemna ca CC să aibă posibilitatea de a se substitui Parlamentului.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Atacurile europenilor la adresa NATO trebuie să fie mult diminuate. Nu-și dau seama la ce pericol se supun”

22:30

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe joi, 2 aprilie, de la ora 21.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

22:00

„A decide altfel ar însemna să se recunoască Curții Constituționale posibilitatea de a se substitui Parlamentului, de a invalida evaluările făcute de acesta și de a le înlocui cu evaluările proprii ale Curții, ceea ce ar exceda, în mod evident, atribuțiilor instanței de contencios constituțional”, se mai arată în documentul citat.

„Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar. Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfășurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituției, s-a realizat în limitele stabilite de Constituție și lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora, și în consecință, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor și procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale”, mai precizează judecătorii Curții.

În același timp, CC precizează că potrivit legii „mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen, printre altele, în caz de revocare din funcție, iar revocarea din funcție a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului”.

Pe de altă parte, judecătorul-raportor al ședinței din 10 iulie în cauză, Iulia Motoc, a avut o opinie separată în ceea ce privește decizia Curții Constituționale. Motoc apreciază că „în mod evident revocarea Avocatului Poporului, prin Hotărârea Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012, afectează valori și principii constituționale în sensul reținut de Curte prin Decizia nr.727 din 9 iulie 2012. Dacă revocarea Avocatului Poporului nu ar afecta principii și valori constituționale fundamentale sensul dispozitivului din Decizia nr.727 din 9 iulie 2012 ar fi lipsit de conținut”.

„Considerăm că Avocatul Poporului și-a exercitat cu bună-credință atribuțiile reglementate de Constituție și a respectat dispozițiile Legii nr.35/1997. Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012 pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului trebuia admisă și considerată întemeiată”, mai apreciază Motoc.

În plus, ea susține că revocarea Avocatului Poporului „nu a fost decât începutul unei suite de acte petrecute într-un interval de timp foarte scurt, respectiv trei zile, care au dus la suspendarea președintelui României. Așa cum am arătat în opinia separată la Decizia nr.730 din 9 iulie 2012 (cea privind conflictul Președinte – Parlament, în urma suspendării din funcție a președintelui Traian Băsescu, n.r.) aceste acte au constituit încălcări grave ale principiului statului de drept prevăzut de art.1 alin.(3) și al respectării supremației Constituției, prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”.

Astfel, în motivarea deciziei privind inadmisibilitatea sesizării formulate de Traian Băsescu privind un conflict între președintele României și Parlament, Motoc a susținut că judecătorii Curții „ar fi trebuit să nu ignore pentru considerente procedurale gravele încălcări ale principiilor statului de drept prevăzut de art.1 alin.(3) și al respectării supremației Constituției, prevăzut de art.1 alin.(5) din Legea fundamentală”.