Curtea Constituțională: „Obligația de a face cerere pentru a nu participa la ora de religie, neconstituțională”. Ce trebuie să facă părinții care nu vor ca copiii lor să studieze Religia

„Religia face parte din planul cadru. Până acum, elevul major, părintele sau tutorele trebuiau să facă o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astăzi (miercuri – n.r.), s-a stabilit că trebuie să spui când vrei să participi la cursurile de Religie, nu să spui când nu vrei. Astfel, s-a decis că aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor să facă religia”, au precizat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul Curții Consituționale.

Prin decizia de miercuri, judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învățământului numărul 84/1995 și cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt neconstituționale.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

Primul articol de lege prevede: „La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situația școlară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

Același aspect îl are în vedere și articolul 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educației naționale: „La solicitarea scrisă a elevului major, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile celor două articole de lege sunt neconstituționale.

Această excepție de noconstituționalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă „Margareta Sterian” din Buzău.

În august 2006, același Emil Moise cerea președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună „anularea situației discriminatorii create prin prezența obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile și sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învață fiica sa, Teodora Moise, cât și în toate unitățile publice de învățământ din județul Buzău.

Moise susținea atunci că predarea religiei în instituțiile de învățământ publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparțin simbolurile religioase (…) și o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de șanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unitățile publice își asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”.

În prezent, religia este disciplină opțională, elevii având posibilitatea de a alege studierea acesteia sau a alteia.

Predarea religiei în școli a stârnit de mai multe ori controverse și dispute în spațiul public.