Decizia ICCJ în procesul foștilor miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy, la 19 noiembrie

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au stabilit, marți, să pronunțe la 19 noiembrie decizia în procesul foștilor miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy din așa-numitul dosar al privatizărilor strategice.

La ultimul termen al procesului, marți, inculpații și-au susținut nevinovăția în fața instanței.

Astfel, Codruț Sereș a declarat că sectorul distribuției de energie electrică „nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranței naționale”.

„Accept că populația trebuie să beneficieze de pe urma oricărei privatizări. În egală măsură, însă, prețul care se livrează se supune Agenției de Reglementare. Prin urmare, statul are dreptul să controleze tot ce face o companie privată”, a menționat Sereș.

EXCLUSIV De ce plâng ONG-urile? Bușcu: În multe situații au devenit instrumente de presiune/Fac asta pentru că au putut primi bani din surse netransparente

17:22

REACȚIE Nicușor Dan, imixtiune în transparentizarea ONG-urilor. Ce poziție adoptă președintele

17:12

Fostul ministru al Economiei a ținut să adauge că legislația invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeași cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului.

„Vorbim de un context cu totul diferit în 2005 față de legislația opozabilă din ’91, care a fost formulată în rechizitoriu, în condițiile în care, în 2005, România era țară membră NATO, se pregătea pentru aderarea în Uniunea Europeană. În rechizitoriu se face referire la o legislație din 1991, când dușmanul României era în altă parte față de momentul 2005-2006”, a explicat Sereș.

La termenul de luni al procesului, procurorul DIICOT a cerut, pedepse cu executare pentru foștii miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy, precum și pentru ceilalți inculpați din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracțiunile de care aceștia sunt acuzați.

Anchetatorul a arătat că toate dovezile DIICOT probează aderarea, sprijinirea și complicitatea la faptele unui grup infracțional organizat, precum și fapta de trădare prin transmiterea de secrete, pentru care este judecat Șereș.

Procesul foștilor miniștri Șereș și Nagy a avut nu mai puțin de 60 de termene, iar soluția va putea fi atacată la completul de cinci judecători al Înainte Curți de Casație și Justiție.

În 30 martie 2009, foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzați de aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruț Șereș este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.

În sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.