Decizie controversată a Tribunalului Maramureș: Interlopii din Clanul Cordunenilor ar putea afla cine sunt martorii cu identitatea protejată din dosarul lor

Judecătorii Tribunalului Maramureș au rămas în pronunțare pe 30 septembrie, în dosarul în care membrii clanului ieșean Corduneanu sunt judecați pentru înșelăciune, trafic de persoane, șantaj, spălare de bani și au amânat luarea unei decizii pentru două săptămâni. Însă, pe 14 octombrie instanța a repus pe rol dosarul solicitând procurorilor date despre martorii cu identitatea protejată.

Cu ocazia deliberării, judecătorii au constatat că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Iași nu a comunicat ordonanțele de atribuire a identității fictive a martorilor protejați care nu au fost audiați de instanță, se arată în minuta Tribunalului Maramureș.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

„Instanța apreciază că aceste documente sunt absolut necesare în vederea aprecierii loialității și legalității administrării probelor, care beneficiază de regimul confidențialității. De asemenea, pentru aceleași considerente, respectiv administrarea probelor cu respectarea principiului loialității și legalității, instanța urmează să solicite DIICOT Iași să precizeze dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție a tuturor persoanelor audiate în cauză sub o altă identitate, urmând că solicite DIICOT Iași desecretizarea ordonanțelor de atribuire a identității fictive a martorilor, dacă starea de pericol care a determinat inițial această procedură de audiere a persoanelor nu mai subzistă, potrivit art. 126 alin. 5 Cod procedură penală procurorul având obligația să verifice la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurii de protecție”, se arată în minuta Tribunalului Maramureș.

Astfel, instanța a repus pe rol dosarul și a dat un nou termen pe 25 noiembrie.

O parte dintre avocații Clanului Corduneanu au menționat, în concluziile scrise depuse la instanță, după termenul de judecată din 30 septembre, că au suspiciuni cu privire la martorii cu identitatea protejată și a informațiilor oferite de aceștia anchetatorilor.

„Acești martori furnizează informații în prezenta cauză cu privire la toți inculpații și referitor la toate capetele de acuzare, declarațiile lor practic identice inclusiv ca și modalitate de exprimare, aspecte care genereză reale suspiciuni cu privire la modul în care au fost obținute, identitatea persoanelor și realitatea cuprinsului lor. Nu se poate da eficiență unor astfel de declarații, în măsura în care acestea nu se coroborează și cu alte mijloace de probă directe și palpabile”, se arată în documentele depuse de avocați la instanță.

Apărtorii mai susțin că membrii clanului Corduneanu nu pot fi condamnați doar în baza declarațiilor acestor martori.

„Noi nu am solicitat în mod expres desecretizarea acelor ordonanțe, ci am combătut declarațiile martorilor cu identitatea protejată. Clienții noștri nu pot fi condamnați doar în baza unor probe indirecte, respectiv în baza unor declarații ale martorilor cu identitatea protejată, când acestea nu sunt coroborate cu alte probe”, a precizat Anca Drăgoi, avocata lui Bogdan Corduneanu.

Pe de altă parte, Cătălin Prisăcaru, șeful DIICOT Iași, a precizat că nu comentează decizia dată de Tribunalul Maramureș.

„Nu pot să comentez hotărârea instanței. Ne vom conforma procedurilor, cum am făcut-o și până acum. Nu au de ce să-și facă probleme (martorii cu identitatea protejată – n.r.) pentru că procedura îi protejează în continuare. Vom respecta întru totul procedurile legale”, a declarat procurorul Cătălin Prisăcaru, pentru MEDIAFAX.

În 5 iulie 2010, procurorii DIICOT Iași au trimis în judecată 27 de membri ai clanului Corduneanu, inclusiv pe liderul grupării, Constantin Corduneanu, pentru șantaj, înșelăciune, trafic de persoane și spălare de bani.

Dosarul este judecat de Tribunalul Maramureș, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în iunie 2010, mutarea acestui proces de la Tribunalul Iași.

Potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), gruparea a acționat în perioada 2006-2009 atât pe teritoriul României, cât și în străinătate. Victimele traficului de persoane în care erau implicați membrii clanului erau exploatate sexual, obligate să cerșească sau să comită furturi. Infracțiunile economice aveau drept scop obținerea de credite prin folosirea de acte false și persoane interpuse, racolate în acest scop.