DNA: Noile legi ale justiției sunt o formă de presiune asupra procurorilor

DNA anunță, marți, într-un comunicat de presă, că Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA a avut loc luni, deși fusese inițial programată pentru miercuri.

„A fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiției”, explică DNA.

Votul exprimat de procurorii participanți la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidență că modificările la legile justiției în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activității profesionale a procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, se arată în comunicatul de presă.

INFRASTRUCTURĂ Ciprian Ciucu: „Infrastructura colapsează. Îmi asum înjurăturile”. Primarul Capitalei anunță că „vor urma 4-5 ani de șantiere”

14:31

SĂNĂTATE În zorii unei noi pandemii globale? Ce este hantavirusul, cum a apărut și care sunt efectele

14:30

Concret, procurorii participanți au respins în unanimitate următoarele mai multe propuneri ale ministrului Tudorel Toader de modificare a legilor justiției.

Este vorba despre trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, „de natură să aducă atingere independenței magistraților”; „modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislația actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraților în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislație privind răspunderea magistraților trebuie modificată)”; înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, „cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare”.

Tot cu unanimitate de voturi s-au respins și introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin cinci ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Național al Magistraturii, „care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri”, introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani)”; judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, „care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc”.

De asemenea, în cadrul discuțiilor, au fost respinse cu o largă majoritate mai multe propuneri.

Procurorii nu sunt de acord cu procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu majorarea vechimii la opt ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA, care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

În plus, anchetatorii anticorupție critică și majorarea vechimii necesare pentru promovare la șapte ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, considerând că sunt „cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții”. Ei nu sunt de acord nici cu infirmarea soluțiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, fapt ce „va limita independența funcțională a procurorilor”.

Procurorii DNA critică și trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați, dar și separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, „care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii”.

„Au fost votate de majoritatea procurorilor participanți propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la patru ani, propunere care nu se aplică și la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanțele și parchetele unde au funcționat până la data pensionării. Față de restul propunerilor conținute în prezentarea PowerPoint afișată pe site-ul Ministerului Justiției, procurorii nu și-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu și nu pot fi supuse unei analize riguroase”, conchide DNA.