Dobânda cerută de cămătari era denumită „prăjitură”, „fentă” sau „șpagă”

Dobânda cerută de membrii grupărilor Caran, Duduianu și Vancică de la persoanele cărora le împrumutau bani în cazinouri era denumită „prăjitură”, „fentă” sau „șpagă”, cămătarii cerând ca garanție un bun de valoare, de regulă un autoturism, potrivit procurorilor Parchetului Capitalei.

Procentul reprezentând dobânda se stabilea la momentul acordării împrumutului și rămânea de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia. Au existat însă și situații în care, dacă debitorul nu restituia suma împrumutată și camăta la data scadenței, îi era impusă o sumă suplimentară pe care trebuie să o achite cu titlu de dobândă, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Capitalei și Poliției Române remis, marți, agenției MEDIAFAX.

„Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituia, de regulă, o garanție care putea fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană și-l asuma față de cămătar, de a restitui în locul debitorului suma împrumutată și camăta, în cazul în care el însuși nu ar executa-o la termen)”, au precizat anchetatorii.

Persoanele care împrumutau bani trebuiau să-și achite datoria la termenul și în condițiile impuse de cămătari sau convenite cu aceștia. Astfel, dacă cei care împrumutau bani câștigau la jocurile practicate în cazinouri sau obțineau într-un termen sumele necesare, trebuiau să restituie banii și dobânda în aceeași seară sau cel mai târziu în zilele următoare.

Dacă cei care împrumutau bani stabileau cu cămătarii să îi restituie la un interval mai mare de timp, de regulă câteva luni, aceștia erau obligați să achite lunar o sumă de bani reprezentând camăta, până la plata întregii datorii.

„Când cel care împrumuta banii și debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achita la aceeași dată împreună cu suma împrumutată. Suma împrumutată și dobânda exprimată în euro sau în lei se achita la termenul convenit de părți, fără ca în perioada intermediară să aibă loc vreo prestație bănească din partea debitorului”, au precizat anchetatori.

Sumele de bani obținute în acest fel erau rulate de către cămătari și „investite” în noi împrumuturi acordate altor persoane, potrivit surselor citate.

Membrii grupărilor Caran, Duduianu și Vancică au fost duși la audieri în urma unor percheziții la 40 de adrese din București și județele Ilfov, Ialomița și Dâmbovița.

Perchezițiile au fost făcute într-un dosar în care Parchetul Tribunalului București a dispus, în cursul lunii mai, începerea urmăririi penale față de 17 persoane, pentru cămătărie, spălare a banilor, șantaj și tâlhărie.

„Activitatea infracțională a constat, în principal, în acordarea de împrumuturi cu camătă, respectiv sume mari de bani (de nivelul miilor, zecilor și chiar sutelor de mii de euro) pentru perioade scurte de timp (dobânda depășind în unele situații suma împrumutată), către persoane care practică jocuri de noroc la cazinouri, iar în cazurile în care sumele nu erau restituite la termen învinuiții exercitau presiuni (inclusiv amenințări cu acte de violență fizică) în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Capitalei și Poliției Române.

Potrivit unor surse din Poliție, printre cei ridicați, marți dimineață, de anchetatori sunt Aurel, Emil și Costel Răducanu, cunoscuți în lumea interlopă ca „frații Caran”, și pe Licuță Udilă, liderul clanului Vancică.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au sigilat pentru verificări aproximativ zece autoturisme de lux care ar fi fost lăsate gaj de persoanele care împrumutau bani de la aceștia. Unele dintre mașinile indisponibilizate de anchetatori erau conduse de cămătari și au dat de bănuit în momentul în care polițiștii și procurorii au constatat că acestea nu le aparțineau lor, ci altor persoane, au precizat sursele citate.