Dosare penale la Cernăuți pentru cetățenii care refuză să meargă la război

„În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal «Refuzul de la mobilizare», în regiunea noastră au fost inițiate 22 de proceduri penale. În instanța de judecată au fost direcționate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară””, a declarat, recent, Oleksandr Ivaniuk, prim-adjunct al procurorului regiunii Cernăuți din Ucraina, citat de publicația locală Libertatea Cuvântului.

Acesta a precizat că unii suspecți sunt dați în urmărire generală.

Ivaniuk a spus că „articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 și 5 ani”.

EXCLUSIV Scandal amoros cu o fostă șefă din PNL. Liberala își acuză iubitul milionar că a bătut-o, el susține că a cunoscut-o pe un site de escorte: „Era plătită să mă însoțească în vacanțe!”

05:00

CONTROVERSĂ WSJ: Ambasadoarea SUA în Grecia s-ar fi lăudat la Forumul de la Davos că ar fi finanțată de magnați greci: „Mă adoră”. Cum ar fi reușit să ajungă la evenimentul lui Eric Trump

00:29

De asemenea, el a mai spus că Direcția regională de Interne investighează la etapa actuală două cazuri legate de protestele din 2014 față de mobilizării, când au fost blocate mai multe șosele din regiune.

Ministerul de Externe a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că, până la această oră, „nu a fost sesizat nici de reprezentanți ai minorității române din Ucraina, nici de oficialități locale sau naționale din țara vecină în legătură cu responsabilizarea penală a unor etnici români pentru că ar fi refuzat mobilizarea”. „Statisticile disponibile nu oferă detalii legate de apartenența etnică a celor vizați de procedurile în curs”, a mai precizat MAE.

Ministerul Afacerilor Externe informează că „urmărește îndeaproape modul în care se desfășoară acest proces și este în contact permanent, prin intermediul Consulatelor Generale de la Cernăuți, Odesa și Ambasadei României la Kiev, cu reprezentanții etnicilor români, precum și cu cei ai autorităților ucrainene civile și militare, astfel încât procesul respectiv să se desfășoare cu respectarea strictă a legislației în vigoare”.

„Această preocupare a părții române a fost transmisă și prin intermediul Ambasadei Ucrainei la București, în cadrul dialogului constant pe care MAE îl are cu partea ucraineană, inclusiv în cadrul întrevederii avute marți, 3 februarie, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ambasadorul Ucrainei în România, Teofil Bauer”, mai informează MAE.

„Ținând cont de rațiunile obiective ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securității și apărării integrității teritoriale, MAE consideră că este necesar ca procesul de mobilizare să se desfășoare conform prevederilor legale, în mod imparțial, transparent și predictibil, cu evitarea abordărilor discriminatorii ce ar putea viza considerente de ordin etnic”, precizează Ministerul de Externe.

La 20 ianuarie în Ucraina a început cel de-al patrulea val de mobilizare militară. Publicația Zorile Bucovinei scrie, citând Comisariatul Militar Regională, că aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să primească ordin de mobilizare.

Comisarul militar regional Vitali Ciurai a declarat că procesul de recrutare decurge „dificil” în Bucovina.

„Mobilizarea în ținut decurge dificil. Cea mai complicată situație e în raioanele Hliboca, Storojineț și Vijnița. Conform legislației în vigoare, la înfăptuirea procesului de recrutare sunt implicate organele autoadministrării locale, primăriile, conducătorii întreprinderilor etc. Evident, de persoanele responsabile de mobilizare, care au refuzat să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu, se vor ocupa de acum organele de drept”, a precizat Vitali Ciurai, după ce doi primari și directorul unei întreprinderi din Cernăuți au refuzat să se ocupe de înmânarea ordinelor de prezentare la comisariatele militare, fiind sancționați.

Din 20 ianuarie în raioanele din nordul Bucovinei în care trăiesc etnici români au avut loc mai multe proteste față de mobilizarea parțială.

Potrivit tocpress.info, care citează portalul de știri Cernivețki Promin, protestatarii nu au de gând să ia parte la războiul din estul Ucrainei, mai ales că doi dintre conaționalii lor au murit recent în Donbas, unde au loc lupte între forțele militare și separatiști.