Dosarul „fraudă la referendum”. Dragnea primește sentința pe 22 aprilie. Procurorii cer închisoare cu executare

Instanța de la Curtea Supremă a decis să se pronunțe pe data de 22 aprilie în dosarul Referendumului în care președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în fața instanței că se consideră nevinovat și cere achitarea.

„Aș vrea să vă rog să nu luați în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea față de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanții, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român și Băsescu. Niciun partid nu putea obține foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea, vineri, în fața completului de judecată.

În sala de judecată, procurorii DNA au cerut magistraților condamnare cu executare pentru 45 de persoane judecate din dosar. „Vă rugăm să dispuneți condamnarea celor 45 de pedepse cu executare. Pentru Liviu Dragnea se impune majorarea pedepsei și executarea în regim de detenție” au declarat procurorii în fața instanței.

Anchetatorii arată că pedeapsa minimă, „potrivit ghidului anticorupție, pentru faptele de care este acuzat Liviu Dragnea, practic este între trei și cinci ani”.

„Demersurile lui Dragnea au fost de a-i determina pe oameni să voteze. Neprezența la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetățenilor. Inculpatul a văzut aleșii ca pe niște obiecte care trebuie scoase din casă și aduse la urne” au mai argumentat procurorii.

Până acum, în apelul din dosarul Referendumului au avut loc opt termene de judecată la care au fost audiați zeci de martori.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

Instanța arată, în motivarea deciziei, obținută de MEDIAFAX, că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de un an de închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispozițiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

„În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării sancțiunii, Înalta Curte apreciază că pronunțarea soluției de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever și suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală și, totodată, că scopul acesteia poate fi atins și în condițiile neexecutării pedepsei”, au scris judecătorii ICCJ în motivare.
Judecătorii care au dat sentința în dosarul „Referendumul” au precizat că au avut în vedere, în stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut în campania electorală din partea PSD, funcția și poziția deținute de acesta, prin care și-a exercitat autoritatea și influența, faptele concrete reținute în sarcina sa și gravitatea acestora.

„În acest context al analizei, nu poate fi ignorată conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiționate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar nici modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispozițiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sancționată contravențional). Circumstanțele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale și funcțiile deținute la nivel guvernamental, poziția în societate nu pot avea o relevanță deosebită în raport de natura infracțiunii pentru care urmează a fi condamnat, însă nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuală a fost una corespunzătoare, în sensul că, deși a negat săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, a dat două declarații și a fost la dispoziția instanței ori de câte ori a fost necesară prezența sa”, notează judecătorii în motivarea deciziei din 15 mai.

Instanța a precizat că în individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstanțele producerii acestora și datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați, inclusiv antecedentele penale.

Prin decizia din 15 mai, instanța supremă a dispus achitarea a peste 20 de inculpați din dosarul „Referendumul”.

Contestațiile inculpaților vor fi judecate de Completul de cinci judecători al instanței supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației. Tot atunci, Dragnea a renunțat și la funcțiile politice, el fiind atunci președinte executiv al PSD.

Sentința în dosarul în care Liviu Dragnea și alte peste 70 de persoane sunt acuzați pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunțată după un an și jumătate de la începerea judecării cauzei. Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușă, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.