Dragnea îi cere lui Grindeanu să abroge HG-ul prin care România dă 1,6 miliarde de euro pe patru corvete

„În situația respectivă acea hotărâre de guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul — și trebuie să facă — să abroge acea hotărâre de guvern și să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la hotărârea de guvern care să aibă un rezultat sau altul”, a declarat Dragnea.

Guvernul Cioloș a adoptat, în ședința din 29 noiembrie 2016, Hotărârea privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncțională”. Prin actul normativ adoptat, Cabinetul a aprobat circumstanțele și procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncțională” în vederea furnizării de către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a patru corvete din clasa SIGMA – proiect 10514, construite și dotate în Șantierul Naval Damen Galați S.A., precum și a suportului logistic inițial. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de șapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse și achiziția munițiilor și suportul logistic inițial, care include și instruirea echipajelor.

„În Studiul de concept pentru produsul „Corvetă multifuncțională”, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerințele forțelor navale române. Dintre toate aceste proiecte, clasa SIGMA (Ship Integrated Geometric Modular Design Approach) prezintă cele mai mari avantaje avantaje”, se arată într-un comunicat al guvernului din 29 noiembrie 2016.

De ce are nevoie România de nave militare

În prezent, Forțele Navale Române au în dotare cele două fregate multirol de tip T22, fabricate în anii `80 și cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, de la BAE Systems, în cadrul unui contract controversat, de 116 milioane de lire sterline, acordat în 2003, pe vremea guvernului Adrian Năstase. Ele au necesitat mai multe reparații de-a lungul timpului, însă sunt cele mai performante nave din dotarea marinei militare românești. Cele două fregate au participat la mai multe operațiuni ale NATO și ale Uniunii Europene, printre ele numărându-se acțiuni împotriva piraților din Golful Aden sau împotriva terorismului, în Marea Mediterană.

România mai are în dotare mai multe nave vechi, printre care fregata Mărășești, corvete, nave pentru minare-deminare, precum și submarinul nefuncțional Delfinul.

MApN arată, în nota de fundamentare a HG, că „cele mai eficiente nave de luptă de suprafață în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră și în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare și calități nautice care să le permită executarea acțiunilor inclusiv în condiții hidro-meteorologice dificile”.

În prezent, România dispune doar de 4 corvete, care sunt „depășite din punct de vedere operațional și tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viață epuizată și dotare cu echipamente și tehnică de proveniență estică, a căror modernizare nu este fezabilă”, mai arată MApN.

Achiziția de nave militare vine în contextul în care România a promovat la nivelul NATO ideea unei grupări navale multinaționale în Marea Neagră, care să contracareze și să descurajeze acțiunile Rusiei în regiune, însă nu a reușit să obțină sprijinul Bulgariei și Turciei în jurul acestui proiect. De altfel, oficialii români s-au dezis de acest proiect, militând însă în continuare la nivelul NATO pentru o prezență mai puternică a forțelor aliate în Marea Neagră, prin exerciții și antrenamente mai intense, care să asigure o prezență continuă și rotațională a navelor NATO în Marea Neagră.

„Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul național a unei capabilități industriale navale, în domeniul militar, în care să se construiască și să se doteze o primă corvetă în intervalul de 2,5 ani și gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maxim 7 ani, în vederea furnizării și intrării în înzestrarea forțelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul național va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanță a corvetelor pe durata de viață a acestora, dar și lucrări de mentenanță pentru restul navelor din cadrul forțelor navale române, asigurându-se o creștere considerabilă a securității aprovizionării pe timp de pace, în situații de criză și la război”, mai arată MApN.