Elan Schwartzenberg scapă definitiv de mandatul de arestare în lipsă și de urmărirea internațională

„Și-au retras contestația. Azi (marți -n.r.) am avut măsura preventivă, contestație, știți că pe cameră preliminară s-au constatat mai multe nereguli pentru care a dispus Tribunalul să se întoarcă dosarul la DNA. Contestația a fost pe măsura preventivă și pe restul dispozițiilor. Astăzi (marți -n.r.) a fost contestație numai pe măsura preventivă și, într-adevăr, DNA și-a retras contestația. Și atunci a rămas să se revoce mandatul, se retrage cererea de urmărire internațională și e liber să se miște”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.

Apărătorul a explicat, pentru MEDIAFAX, că procurorul DNA a retras contestația deoarece pe 6 iunie infracțiunile de care este acuzat Elan Schwartzenberg s-au prescris.

MESAJ Consilierul prezidențial Valentin Naumescu, în presa maghiară: Schimbările în relația București – Budapesta sunt deja vizibile în susținerea Ucrainei

16:00

AVERTISMENT Gruparea Houthi din Yemen avertizează pasagerii și companiile aeriene să nu se apropie de aeroporturile din Arabia Saudită, după atacul sângeros din Riad

15:31

Pe 16 ianuarie 2019, avocații omului de afaceri au cerut revocarea mandatului de arest preventiv, însă decizia a fost respinsă atunci de instanță. Decizia din prima instanță, a Tribunalului București, a fost aceea de revocare a arestului preventiv pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat soluția.

Elan Schwartzenber a primit arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre și al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”. Însă, instanța supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre și pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecați alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuințe sociale „Henri Coandă”.

Procurorii anticorupție au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”. „În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ștefan, primarul municipiului Constanța de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuțiilor de serviciu cât și în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câștigarea, de către firma respectivă, în condiții avantajoase, a unei licitații având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizează DNA în comunicatul de presă.

„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăți offshore (societate al cărei beneficiar real era) și, pe de altă parte, a facilitat relația dintre Mazăre Radu Ștefan și Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operațiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real și puse în executare de o altă persoană”, mai explică procurorii.