Elena Udrea, despre sesizarea în dosarul Gala Bute: „Nu vă lăsați păcăliți! Este dorința ÎCCJ de a găsi ac de cojocul Curții Constituționale”

„Nu vă lăsăți păcăliți! Sesizarea pe care ÎCCJ vrea să o trimită Curții Europene de Justiție, în dosarul Gala Bute, are legătură mai puțin cu mine decât cu dorința de a găsi ac de cojocul Curții Constituționale. Țintă, fără niciun dubiu este dorința ÎCCJ de a nu respecta deciziile CCR!!! Atât a celei privind ilegală compunere a completelor de 5 de la instanța supremă dată în noiembrie anul trecut, cât și posibilă decizie referitoare la altă ilegalitate în funcționarea Înaltei Curti, determinată de lipsa completelor specializate pentru fapte de corupție, sesizată Curții Constituționale de către Iordache zilele trecute”, a scris fostul ministru pe Facebook.

Potrivit Elenei Udrea, instanța supremă se folosește de dosarul Gala Bute pentru a transmite sesizarea CJUE sub pretextul că în cauză este vorba și de fraude cu fonduri europene.

EXCLUSIV Peste 1.000 de polițiști care au dorit să ajungă șefi au picat la examen. Cei mai mulți nu au luat nota minimă

05:00

CONTROVERSĂ Fiul lui Soros, mesaj după ce Orban a pierdut alegerile în Ungaria: „Poporul și-a luat țara înapoi”

01:08

„Este o minciună! Nu am fost condamnată pentru fapte referitoare la fondurile europene. Am fost ACHITATĂ ATÂT ÎN FOND CÂT ȘI ÎN APEL pentru această acuzație, altfel absurdă și în conținutul ei, dar și pentru că situația invocată de procurori se întâmplase oricum când eu nu mai eram ministru. Deci, oricât și-a dorit gașca de infractori Coldea, Kovesi și compania să fiu condamnată și pentru asta, nu s-a putut. Vă scutesc de alte amănunte, altceva e important acum.
Pe logică invocată de judecătorii care au venit cu ideea sesizării CJUE, ar trebui să își dorească rejudecarea dosarului, că poate am fost achitată ilegal și uite cum ar avea ei ocazia să apere banii europeni, prin anularea deciziei de achitare!
Deci, ICCJ vrea să trimită trei întrebări către CJUE, care pot fi rezumate la ” este adevărat că putem să nu respectăm deciziile CCR?”, a mai spus Udrea.

Precizările vin după ce Inalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că se va pronunța asupra transmiterii Curții de Justiție Europene a trei întrebări care vizează posibilitatea unei instanțe de a nu aplica o decizie a CCR atunci când sunt afectate interesele financiare ale Europei.

Completul care judecă dosarul Elenei Udrea se va pronunța asupra acestei chestiuni, în contextul în care avocații fostului ministru au depus o cerere de anulare a condamnării de 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute, deoarece ar fi fost judecată de un complet nelegal constituit. Decizia va fi luată pe 22 aprilie.

Cele trei întrebări sunt:

– Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) si b) si articolul 2, alineatul 1 din Convenția elaborată în temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene și principiul securității juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptarii unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a Romaniei, care să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate într-un interval de timp?

– Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență si imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de parți, regula aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?

– Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie ân dreptul național?