Excepția 40, scăparea din Codul de Procedură Penală care le permite inculpaților – parlamentari să plimbe dosarele prin instanțe. Analiză pe cazurile Marko Attila și Sebastian Ghiță

Deputatul UDMR Marko Attila și senatorul PSD Sebastian Ghiță au câștigat câte un an în procesele penale în care au fost trimiși în judecată. Cu ajutorul avocaților și exploatând o breșă în Codul de Procedură Penală, aceștia au reușit să plimbe dosarele penale în care sunt inculpați între Curtea Supremă și Curțile de Apel. Senatorul Ghiță este judecat de instanțe de mai bine de 11 ani, fiind achitat pe fond. În schimb, Marko Attila a fost condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu executare, însă a reușit să obțină un an de pauză prin mutarea dosarului de la Curtea de Apel Ploiești la Curtea Supremă și invers, de la instanța supremă la Curtea de apel.

Cazul Marko Attila – dosar plimbat un an de zile între instanțe

Fostul secretar de stat Marko Attila, acuzat de abuz în serviciu contra interesului public pentru restituirea Colegiului „Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, decizia instanței nefiind definitivă. Apelul în acest dosar a fost declarat la Curtea de Apel Ploiești. După ce au judecat patru termene și au ținut dosarul la instanță patru luni, din octombrie 2012 până în ianuarie 2013, judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constat că, de fapt, nu ei trebuie să judece dosarul în recurs. Decizia a fost luată în baza art. 40 alin.2 rap. la art.29 pct.1 Cod de Procedură Penală.  Acest articol spune că judecarea în apel se face la Curtea Supremă dacă invinuitul a dobândit calitatea de parlamentar.

FILM Cristian Mungiu ar putea intra în cursa pentru Oscar. La ce categorii ar putea fi nominalizat „Fjord”

14:54

FLASH NEWS Consiliul a votat. Donald Trump își pune din nou numele pe Centrul Kennedy, în ciuda unei hotărâri judecătorești

14:42

Dosarul lui Marko Attila a avut primul termen de recurs în mai 2013. Surpriză din nou: judecătorii de la Curtea Supremă au deliberat trei termene în acest dosar și au constat că, de fapt, nu ei sunt competenți să judece recursul, ci Curtea de Apel Ploiești. Curtea Supremă nu a făcut încă publică motivarea deciziei. În minuta deciziei publicată pe portalul instanței nu este menționată nicio prevedere legală în baza căreia dosarul a fost trimis din nou la Ploiești. În final, Marko Attila a câștigat fix un an de zile în care dosarul său s-a plimbat de la o instanță la alta.

Cazul Sebastian Ghiță – pe rolul intanțelor de 11 ani

Senatorul PSD Sebastian Ghiță este judecat de 11 ani într-un dosar în care procurorii îl acuză de complicitate la inșelăciune și fals în declarații într-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei  vechi. Inițial, dosarul a fost trimis în judecată în 2002 iar în 2004 Sebastian Ghiță a fost achitat. Procurorii au făcut recurs iar judecătorii au decis rejudecarea dosarului. Cauza a fost repusă pe rol în 2006 iar în 2011 Tribunalul București a emis sentința pe fond, adică achitarea proprietarului postului România TV. Dosarul a ajuns în martie 2012 la Curtea de Apel București și după ce Sebastian Ghiță a devenit senator dosarul a fost transferat la Curtea Supremă în martie 2013.

Judecătorii Curții de Apel București au analizat doar o parte din Codul de Procedură, constatând doar că Sebastian Ghiță a devenit parlamentar. „Potrivit art.40 alin.2 Cod procedură penală, dobândirea calității, după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute în art.29 pct.1 Cod procedură penală. Cum în speță Ghiță Sebastian Aurelian a devenit deputat în Parlamentul României, pentru legislatura 2012 – 2016, Curtea constată că, în atare situație, competentă a judeca această cauză este instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform și cu dispozițiile art.29 Cod procedură penală”, se menționează în motivarea Curții de Apel București.

Pe 15 octombrie, judecătorii Curții Supreme au decis că, de fapt, întreptățită să judece dosarul era Curtea de Apel București. În minuta hotărârii publicate de Curtea Supremă nu este menționat temeiul de drept prin care dosarul a fost declinat. Una din explicații ar fi aceea că în dosarul lui Ghiță, la fel ca în dosarul lui Marko Attila, au fost date sentințe pe fond. Astfel că legea spune că, odată ce ai primit o sentință pe fond, nu mai contează că ai devenit parlamentar, dosarul tău în recurs sau apel urmază căile obișnuite.

Sebastian Ghiță a câștigat astfel opt luni în care dosarul său nu a făcut prea mulți pași înainte. În cazul său faptele pentru care a fost trimis în judecată în 2002 se apropie de termenul de prescripție.

Ce spune legea, cine și când judecă

Codul de Procedură Penală prevede că parlamentarii sunt judecați în primă instanță de Curtea Supremă. În cazul nostru însă, nici Marko Attila și nici Senastian Ghiță nu aveau calitatea de parlamentar.

Astfel că ei au urmat calea obișnuită, Tribunal, judecata în fond, recurs/apel, Curtea de Apel. Între timp însă, cei doi au dobândit calitatea de parlamentar. Același cod de procedură spune la articolul 40 următoarele: „Cand competența instanei este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece, chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legatură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului;  b) s-a dat o hotărâre în primă instanță”.

În cele două cazuri, compentența Curții Supreme nu a fost atrasă de faptul că cei doi aveau calitatea de parlamentar când au comis presupusele fapte. Însă Codul de Procedură penală nu a reglementat situația în care, după o primă sentință, un inculpat dobândește calitatea de parlamentar. Asta rezultă din faptul că același articol 40 prevede că un dosar cu parlamentari se mută la Curtea Supremă: „Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor savarsite de persoanele prevazute in art. 29 pct. 1”

Astfel că se poate lesne observa că atât Curtea de Apel Ploiești, cât și Curtea de Apel București au analizat situația numai prin prisma excepției de la articol 40 din Codul de Procedură Penală. Pe când Curtea Supremă consideră că odată ce s-a emis o sentință pe fond recursul sau apelul se judecă la Curtea de Apel și nu mai contează dacă inculpatul a dobândit calitatea de parlamentar.

Specialiștii consultați de gândul spun însă că interpretarea legii în aceste situații ar trebuii să fie următoarea: după dobândirea calității de parlamentar, inculpatul să fie judecat de instanța specială. În cazul nostru, în România, acestă instanță este Curtea Supremă. Acestă sistuație a fost reglementată pentru ca parlamentarul, prin statutul său, să nu aibă nicio posobilitate să influențeze judecătorii dintr-o Curte de Apel care se află, să zicem, în colegiul unde a candidat.