Fiica economistului N.N. Constantinescu, despăgubită de CEDO,după ce a plătit daune pentru defăimare

Fiica economistului N.N. Constantinescu ar urma să fie despăgubită de statul român cu 8.000 de euro, după ce a fost condamnată penal în 2004 pentru defăimarea unui colaborator al tatălui său decedat, potrivit unei decizii a CEDO, prin care s-a considerat că i-a fost încălcată liberatea de exprimare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg arată, în decizia dată marți, că reclamantei, Ileana Constantinescu, i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare când a fost condamnată și a plătit daune pentru defăimare unui fost colaborator al tatălui ei, după ce a publicat o carte despre viața acestuia din urmă, cunoscutul economist și academician Nicoale N. Constantinescu.

După decesul tatălui său, în decembrie 2000, Ileana Constantinescu, profesoară de limbi străine la Academia de Studii Economice, a publicat, în august 2002, cartea „Viața lui N. N. Constantinescu”.

JUSTIȚIE Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților

20:12

VIDEO Cod roșu de viscol pe Transalpina. Nu mai e permisă urcarea de la Novaci la Rânca, pe DN 67C: „Dacă doriți să coborâți, vă rugăm să o faceți acum”

19:00

Volumul a apărut după ce, în 3, 5 și 6 iulie 2002, au fost publicate în ziarul Economistul mai multe articole referitoare la reclamantă, cu titlul „Pentru o rătăcită în pădurea… minciunilor”, scrise de I. E., economist și fost colaborator al lui Nicolae N. Constantinescu. CEDO consemnează că I. E. era directorul ziarului și vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER). Directorul fondator al publicației Economistul este Ioan Erhan, care se numără totodată printre vicepreședinții AGER.

La 9 aprilie 2003, I. E. a făcut plângere penală contra reclamantei, acuzând-o că l-a defăimat în unele pasaje din carte, sugerând că ar fi lăsat în paragină construcția Casei Economiștilor, că ar fi făcut cheltuieli inutile ca director al Editurii Economice, că l-a convins pe tatăl ei să-i cedeze dreptuirle de autor pentru două volume, acesta din urmă nemaiavând atunci discernământ, și că ar fi fost interesat ca tatăl ei să se însoare cu S. B., arată CEDO.

N.N. Constantinescu s-a căsătorit cu menjera sa, Stana Brânzei, cu câteva luni înainte să moară, fiica lui dând-o pe aceasta în judecată și încercând să obțină anularea căsătoriei. În ceea ce privește drepturile de autor, ea a trebuit să-l acționeze în civil pe I. E., pentru anularea contractului de cesiune, din cauză că lipsa de discernământ a tatălui ei nu a fost dovedită.

În urma plângerii lui I.E., instanța a condamnat-o pe Constantinescu, în 2004, la plata unei amenzi penale de 500 de lei și a unor daune în valoare de 3.000 de lei, pentru că i-a atras oprobriul lui I. E. fără a-și dovedi afirmațiile.

În reclamația către CEDO, Ileana Constantinescu a susținut că a fost condamnată penal pe nedrept, că i-a fost încălcată libertatea de exprimare și că s-a adus atingere carierei sale de profesoară. Ea a mai spus că, prin cartea repectivă, a avut doar intenția de a prezenta adevărul și de a răspunde articolelor defăimătoare la adresa ei, publicate anterior de I.E.

CEDO a apreciat că a fost încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ce stipulează libertatea de exprimare, în cazul Ilenei Constantinescu, și a decis ca aceasta să primească suma de 1.000 de euro, ca daune materiale pentru amenda penală și daunele plătite lui I. E., 7.000 de euro cu titlu de daune morale și 140 de euro cheltuieli de judecată.