Fostul premier Petre Roman a venit la Parchetul instanței supreme, în dosarul Mineriadei

Petre Roman a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) în jurul orei 10.00 și la intrare nu a făcut nicio declarație în legătură cu citarea sa de către procurorii militari.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Petre Roman a fost chemat la PICCJ pentru a i se aduce la cunoștință învinuirea în dosarul Mineriadei.

În 27 octombrie, președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală, în dosarul Mineriadei, pentru Roman Petre, premier în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, Gelu Voican Voiculescu, vicepremier în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, și Victor Atanase Stănculescu, ministru al Apărării Naționale în perioada 16 februarie 1990 – 30 aprilie 1991. Cererea a fost transmisă în urma solicitării din 22 octombrie a procurorului general al Parchetului instanței supreme, de declanșare a procedurilor pentru urmărirea penală a celor trei, pentru infracțiuni contra umanității.

FLASH NEWSTrump ia în calcul o intervenție militară în Cuba până în 2029: „Vreau să rezolv problema înainte să plec”

11:45

ALERTĂMicrosoft, pană majoră la nivel global. Probleme de conectivitate la Outlook, Teams și alte servicii. Zeci de mii de utilizatori sunt afectați

11:21

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiunii contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității.

„În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ș.a., a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, se arată în ordonanța procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României și șef al Direcției Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie, se arată în ordonanță.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct și a coordonat atacul violent declanșat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la București, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condițiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București.

Un fost ofițer activ la Secția de Informații Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la București a minerilor din Mina Albeni.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară. Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari și civili, sute de persoane fiind audiate ca martori și alte câteva zeci, printre care mai mulți oficiali, fiind puse sub învinuire.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei și să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu și alții împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis de un glonț în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viață – din Convenția europeană a drepturilor omului, și lui Marin Stoica, bătut și băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenție.