Fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, reclamat de fosta noră la DNA pentru corupție

Alina Petre, fostă Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, a declarat, la ieșirea de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), că a venit în fața procurorilor în calitate de parte vătămată și că a făcut plângere penală împotriva fostului director al Serviciului Român de Informații (SRI).

Întrebată de jurnaliși dacă este vorba despre acuzații de corupție, fosta noră a lui Virgil Măgureanu a răspuns afirmativ și a precizat că sunt „foarte grave”.

Ea a mai spus că i-au fost afectate „toate interesele” de către „domnul Virgil Măgureanu și familia”.

Alina Petre a mai depus, luni, o plângere la Secția 1 Poliție, în care a reclamat că i-a fost furată mașina din parcare, potrivit unor surse din Poliție.

ȘTIINȚĂ DESCOPERĂ.ro, site-ul preferat al pasionaților de Știință și Tehnologie din România!

15:12

EXTERNE O kendamă marca Louis Vuitton se vinde cu peste 1300 de dolari. Este sau nu cea mai scumpă kendamă din lume

15:05

Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că femeia a spus anchetatorilor că automobilul era cumpărat pe firmă și că în portbagaj erau două tablouri care aparțin unei prietene.

Aceasta nu a exclus varianta potrivit căteia autoturismul să fi fost luat de fostul ei soț, fiul lui Virgil Măgureanu.

Fostul director al SRI Virgil Măgureanu este în prezent suspect în dosarul Mineriadei, pentru crime împotriva umanității, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Măgureanu a fost audiat, pe 21 octombrie, la Parchetul instanței supreme în acest dosar. La ieșirea de la parchet, fostul șef al SRI a răspuns unei jurnaliste care l-a întrebat dacă și el este acuzat de crime împotriva umanității că „este o întrebare neroadă”.

Măgureanu a mai spus, la ieșirea de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a stat aproape două ore, că nu este atribuția lui să reconstituie adevărul în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, dar poate să contribuie și să dea declarații care să ajute la reconstituirea faptelor.

„Este benefic că s-au reluat cercetările. Este singura declarație pe care o pot face cu acest prilej. Nu este doar atribuția mea să reconstitui adevărul, să contribui la asta, pot să fac. Vom da declarații în legătură cu toate câte s-au întâmplat, cu răspunderile fiecăruia, după încheierea tuturor cercetărilor. Nu putem substitui nici instanța și nici factorii care sunt obligați să reconstituie faptele”, a declarat Măgureanu.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a fost începută urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunoștință acuzațiile, respectiv infracțiuni contra umanității, pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13 iunie 1990.

În același dosar au fost puși sub acuzare Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma și Cazimir Ionescu, tot pentru infracțiuni contra umanității, toți având calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu și Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi și ei cercetați în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la șeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanței supreme a cerut președintelui declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu și Voiculescu, pentru infracțiuni contra umanității.

Potrivit Legii 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.