Gândirea negativă stimulează memoria

Proasta dispoziție și gândirea negativă auefecte benefice asupra creierului, persoaneleprost dispuse având o atenție sporită, mai mult spirit critic și omemorie mai bună, potrivit unui studiu australian citat deReuters.

Persoanele pesimiste sunt mai puțin credule și îi pot judeca maibine pe ceilalți, având, totodată, o memorie mai bună, pentru căsunt mai atente la ceea ce le înconjoară decât oamenii fericiți,care au tendința de a crede tot ceea ce li se spune, a demonstratstudiul coordonat de profesorul Joseph Forgas, de la UniversitateaNew South Wales din Sydney.

„În timp ce buna dispoziție stimulează creativitatea,flexibilitatea, cooperarea și folosirea mijloacelor mnemotehnice,proasta dispoziție determină o atenție sporită la lumea exterioarăși o gândire mai realistă”, notează Forgas. „Cercetarea noastrăsugerează că tristețea stă la baza unor strategii de procesare ainformației mai adecvate unor situații dificile”, mai spuneel.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

În vederea efectuării acestui studiu, echipa lui Forgas a făcut oserie de experimente pornind de la inducerea unor stări de bucuriesau tristețe voluntarilor. Astfel, subiecții au vizionat filmevesele sau triste și au rememorat unele evenimente fericite saunefericite din viața lor.

Într-unul din experimente, participanților – cărora li se induseseo stare bună sau una proastă – li s-a cerut să își spună părereaprivind valoarea de adevăr a unor mituri urbane. S-a constatatastfel că persoanele prost dispuse erau mai puțin susceptibile săcreadă în miturile urbane prezentate. Acestea erau, de asemenea,mai puțin susceptibile să ia decizii pripite în baza unorprejudecăți religioase sau rasiale și făceau mai puține greșeliatunci când li se cerea să își aducă aminte de un eveniment la careau fost martore.

Studiul a mai demonstrat că oamenii triști sunt mai capabili săsusțină o pledoarie, în scris, cu argumente. Potrivit lui Forgas, odispoziție ușor proastă ar putea promova un stil de comunicare maibine adaptat și mai reușit.

„Buna dispoziție nu este dezirabilă în mod universal: oamenii cu oproastă dispoziție sunt mai puțin înclinați să facă erori, camartori, ei distorsionează mai puțin realitatea și sunt mai buni latransmiterea unor mesaje eficiente, persuasive și de bunăcalitate”, concluzionează autorul studiului, publicat în ediția dinnoiembrie/decembrie a Australian Science.

Mediafax