GÂNDURI BUNE. Nicu Alifantis, invitatul Cristinei Stănciulescu: „Smiley, Delia și Andra, artiștii care vor rămâne actuali peste ani. Sunt oameni care au ceva de spus, buni profesioniști”

Nicu Alifantis este invitatul Cristinei Stănciulescu la GÂNDURI BUNE. În a doua parte a interviului exclusiv (publicat în premieră pe canalul YouTube al GÂNDUL), cântărețul vorbește despre artiștii tineri pe care îi admiră – Smiley, Andra, Delia – și începuturile sale în teatru.

Cristina Stănciulescu: Un hit de anul trecut deja e vechi.

Nicu Alifantis: Cred că un hit de câteva luni e vechi. E o treabă sezonieră, sigur că da, dar există din noile generații oameni în care eu am investit foarte multă încredere și am ferma convingere că vor lăsa ceva în urma lor.

„Smiley va rămâne”

Interpretativ eu sunt covins că Smiley va rămâne, Delia va rămâne, Andra va rămâne, sunt oameni care au ceva de spus, buni profesioniști, oameni care tratează cu foarte mult respect meseria pe care o fac.

INCIDENT Un primar a intrat beat cu mașina în șanț, după o petrecere de pomină la primăria din comună

09:07

VIDEO Dan Dungaciu: „Asistăm la o revoluție care pleacă de la Trump. „Trădarea” lui Gorbaciov se aseamănă cu ce face Trump acum”

09:00

Cristina Stănciulescu: Dumneavoastră ați cântat poezie.

Nicu Alifantis: Acum nu mai stai să-i spui iubitei versuri, să-i dai trandafir. Ai emailul, nu e de ajuns? Ai tot felul de rețele de socializare. Nu avem timp să admirăm un apus și mai vedem noi pe noapte ce facem. Trecem direct la noapte, sărim peste apus, că pierdem vremea.

„La muzica de teatru lucrezi mai mult cu materialul clientului”

Cristina Stănciulescu: Cum v-ați apropiat de muzica aceasta de spectacol, de film?

Nicu Alifantis: Ar trebui să vă spun că am început în teatru. Debutul meu a fost la Teatrul Maria Filoti din Brăila și a fost o muzică de teatru. După aia am urcat pe scenă și am debutat ca și cântăcios, dar în teatru am crescut, acolo am făcut ucenicia și am copilărit la mine la Brăila la Teatrul Maria Filoti, am crescut cu oameni extraordinari, eu fiind și geamăn, unul din gemeni s-a dus pe muzica de teatru, iar celălalt a urcat pe scenă și a cântat altceva decât ce făcea pentru muzica de teatru. La muzica de teatru lucrezi mai mult cu materialul clientului.

E un spectacol, vine un regizor, marele Dumnezeu al spectacolului, care știe tot, aude tot în cap, vede scenografia, știe ce au de făcut actorii, știe drumul pe care trimite textul respectiv, e o viziune personală. Același spectacol poate fi pus în scenă în nșpe mii de feluri de tot atât de mulți regizori.

„Acolo e acel șef care dă cu biciul”

Și sigur că atunci începe să-mi dea teme, iar eu trebuie să lucrez în favoarea spectacolului, implicit a regizorului. Acolo nu îți faci de cap, sigur, îți pui în valoare personalitatea ta creatoare, dar slujești spectacolul. Dincoace pe scenă îmi fac eu bălăduțele mele. Acolo e șeful ăla care stă cu biciul pe tine rău de tot. Ritmul ți-l dă la fel spectacolul regizorului.

În clipa în care unul din compartimente îți sare în ochi, dacă ai plecat din sală și spui „vai, ce regie bună” înseamnă că ceva e în neregulă. De acolo trebuie să pleci spunând că ți-a plăcut spectacolul ăla foarte tare. Toate aceste compartimente dau totul unitar, care este produsul finit.

Urmăriți interviul integral pe canalul nostru de Youtube!

GÂNDURI BUNE. Nicu Alifantis, invitatul Cristinei Stănciulescu la „Gânduri Bune” – Prima parte