Garda de Mediu din România contrazice un „studiu” al ungurilor: când s-ar putea reactiva masivul vulcanic Ciomatu din Harghita

Comisarul general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szép Róbert, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că nu există pericolul reactivării vulcanului Ciomatu din județul Harghita, acesta putând să se trezească la viață „cândva, peste câteva sute de mii de ani”.

Geolog de profesie, Szép Róbert a spus că studiul realizat de echipa de vulcanologi de la Academia de Științe din Ungaria și de la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta (ELTE), coordonată de Szabolcs Harangi, este „inovativ”, dar că ar trebui să fie „susținut” de cercetări geofizice.

„Cercetările la care se face referire sunt într-adevăr cercetări geochimice inovative pe distribuția de elemente radioactive și alte elemente în zircon, dar ele ar trebui să fie susținute și de niște cercetări geofizice. La ora actuală nu există indicii care să ne ducă la concluzia că ar exista vreun pericol ca vulcanismul de la Ciomatu să se reactiveze”, a spus Szép Róbert.

ACCIDENT Lari Brînzan, fiul primului miltar român căzut la datorie după 1990, și-a comemorat tatăl în Bosnia

23:41

POLITICĂ Societatea Timișoara îi solicită lui Nicușor Dan sprijin pentru Ilie Bolojan în disputa cu Partidul Social Democrat

23:15

El a adăugat că, potrivit celor mai recente cercetări ale vulcanologilor francezi, ultima erupție a vulcanului Ciomatu ar fi avut loc în urmă cu 10.000 de ani, aceasta încheind ciclul vulcanismului neogen, afirmație susținută și de studiile efectuate pe depozitele de sedimente existente pe fundul Lacului Sfânta Ana.

„Într-adevăr, Ciomatu poate să revină la viață cândva, peste câteva sute de mii de ani probabil, atunci când condițiile tectonice vor fi iarăși favorabile pentru un asemenea eveniment major”, a afirmat comisarul general adjunct al GNM.

Pe de altă parte, custodele Rezervației „Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoș”, Kerezsi László, a declarat că s-a interesat și a aflat că cercetătorii maghiari au analizat „niște bucăți de rocă” provenite din muntele Ciomatu și „aruncate”, în timpul ultimei erupții, la o distanță considerabilă, „în apropierea localității Târgu Secuiesc”, în județul Covasna.

„În zona noastră nu a fost această echipă de cercetători, efectiv cercetare aprofundată nu s-a făcut și nu se face în zona muntelui”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Kerezsi László.

Potrivit unui studiu realizat de o echipă de vulcanologi de la Academia de Științe din Ungaria și de la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta (ELTE), masivul vulcanic Ciomatu din Munții Harghitei are potențialul de a se reactiva, în ciuda faptului că este stins de peste 30.000 de ani.

Szabolcs Harangi, coordonatorul echipei de cercetători maghiari, declara, luni, pentru postul de televiziune public M1, că a dezvoltat alături de colegii săi o nouă metodă de analiză a camerelor magmatice. Cercetătorii maghiari au studiat, de asemenea, câteva metode de previzionare a activității vulcanice.

Vulcanul Ciomatu a erupt pentru ultima oară în urmă cu aproximativ 32.000 de ani și nu prezintă semne de reactivare. Totuși, această posibilitate există în continuare, precizează autorii studiului.

Studiul savanților maghiari va fi prezentat pe larg într-un articol ce va fi publicat în Journal of Volcanology and Geothermal Research în toamna acestui an.

Metodele lor de analiză și previziune pot fi aplicate și în cazul altor vulcani stinși, care există în număr mare în lumea întreagă.

Masivul Ciomatu – Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural și pozițional din grupa Munților Harghitei. Reprezintă cea mai recentă structură a acestora și aparține de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, care are o înălțime de 1.301 metri.

În interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș – o rezervație naturală de tip floristic și faunistic.