Goana după note mari, o armă cu două tăișuri: „Elevii au nevoie să învețe cum să învețe, nu au nevoie de concurență sau reguli impuse”

Notele de la școală nu sunt indicatorul de bază în ceea ce privește potențialul unui elev. Goana după note îl forțează pe elev să rămână între granițele unui sistem social derutant, care-i poate opri inventivitatea, creația sau sclipirea, consideră psihologul Alexandru Pleșea.

Este demonstrat științific că nota 10 nu scoate în evidență genialitatea unui elev, ci pur și simplu arată gradul ridicat de adeziunea la un set de cunoștințe standardizate, impuse de școală.

„Elevii au nevoie să învețe cum să învețe, nu au nevoie de concurență sau reguli impuse. Ei au nevoie să fie ajutați să rămână cât mai aproape de creativitatea și voioșia copilăriei. Cunoaștem cu toții foarte multe exemple de elevi de nivel mediu sau cu note slabe la învățătură, dar care au demonstrat, mai ales după terminarea școlii, că pot fi genii în orice alt domeniu de activitate”, explică psihologul.

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

CONTROVERSĂ Alertă cu dronă în Țările Baltice pentru a treia zi consecutivă. Avioanele NATO s-au ridicat de la sol

23:10

„Genialitatea lor a ieșit la iveală abia după ce aceștia au părăsit granițele sau standardele impuse de mediul academic, deoarece au putut gândi singuri, și-au dat voie să fie creativi. Sunt mulți profesori care nu țin cont de unele sclipiri de geniu pe care le pot avea unii elevi, ba chiar îi îngrădesc din prima clipă în care observă opinii care nu respectă granițele lecției. Chiar mai rău, există profesori care îi pedepsesc pe elevii nonconformiști și îi premiază pe elevii care respectă și aderă robotic la pachetul de cunoștințe standardizate. Din această cauză, actualul sistem de notare, care premiază conformismul și pedepsește nonconformismul, a devenit unul cel puțin discutabil”, completează acesta.

Sistemul actual conduce copiii spre pierderea bucuriei adolescenței

Mai mult, după cum afirmă Alexandru Pleșea, odată adoptat conformismul și respinsă ideea de creativitate, elevul va îmbrățisa acest sistem de valori și în perioada maturității. Mai mult, maturitatea este terminarea voioșiei și creației, iar sistemul de educație actual produce maturitate, concurență sau responsabilitate prea mare, încă de la vârste fragede, astfel copii pierzând bucuria adolescenței.

„Educația înseamnă să dezvolți învățarea cât și dezvățarea. Notele care se dau la școală conduc personalitatea unui copil către referința la cum este bine sau nu, să fie în societate. Părinții, cât și profesorii au nevoie să instruiască viitorul unui copil prin modelele lor personale. Un profesor sau un părinte care nu și-a definit o armonie și o stare interioară sănătoasă, nu poate oferi mai departe decât cunoaștere. Copii, cât si adulții, au nevoie de înțelegere, și mai puțin de cunoaștere. Înțelegerea se face prin jocuri, experiență practică, călatorii, discuții sincere și deschise către copil, toate învăluite sub plapuma dragostei”, consideră psihologul.

Creația și inovația la un copil se dezvoltă armonios prin exemplul personal al educatorului, și mai puțin prin note. Educatorii buni au un set sănătos de valori morale și etice interioare, știind cum să vadă către viitorul copiilor pe care îi învață.

„Notele sau calificativele produc obișnuințe mentale, standardizare și constrângere prin raport cu sistemul actual. Adaugând ingredintele: dragostea, încurajările, joaca, răbdarea, atenția, îi pot duce pe cei mici către voioșie, gânduri de creație, fericire interioră și dezvoltare armonioasă”, concluzionează Alexandru Pleșea.