Guvernul a atacat la Curtea Constituțională pensiile speciale ale aleșilor locali

Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiți aleși locali și ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

„În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curții Constituționale a României, obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene (Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurararea finanțării pentru indemnizațiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, mai menționează sursa citată.

Potrivit legii privind Statutul aleșilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima ședință de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, președinții de Consilii județe și vicepreședinții acestora care îndeplinesc condițiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizație pentru limită de vârstă” (pensie specială), în același regim cu senatorii și deputații.

Condițiile de acordare sunt ca aleșii locali să nu fie realeși pentru un nou mandat și ca aceștia să nu fi fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție precum luarea sau darea de mită și traficul de influență. De subliniat că aceste dispoziții se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârșirii infracțiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracțiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puțin un mandat complet. Pensia se calculează în funcție de un indice de 0,55% din indemnizația brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulțit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situație, aleșii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foștii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie și Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnați definitiv.

Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituției, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de președintele României, unul dintre președinții celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției.

Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de ședințe în momentul votului. Ulterior, copreședintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen și i-a cerut premierului Dacian Cioloș să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicații. „Poate caută să afle domnul Cioloș despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susține aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a știut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu și-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de președintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.