HAPPY, fenomenul care a pus Bucureștiul pe HARTA MONDIALĂ A FERICIRII. Brancardierul cu haz de la Universitar: „Când vedem că oamenii suferă, le mai spunem o glumă să-i scoatem din amărăciune”

O piesă de pe coloana sonoră a filmului de animație „Despicable Me 2″ a reușit în doar două luni să provoace o epidemie de veselie în marile orașe ale lumii. Din Paris până în Antananarivo, din Montreal până în Dubai, de la Berlin până în Tunis, oamenii se filmează dansând fericiți pe piesa „Happy”, a lui Pharrell Williams, în malluri, pe străzi, în restaurante, ori spitale, într-o frenezie ce te duce cu gândul la un Gangnam Style ori Harlem Shake, faza pe orașe.

Videoclipul „Happy” filmat pe străzile Parisului

Totul a început când, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, Pharrell Williams a lansat piesa împreună cu un videoclip lung de 24 de ore, postat pe site-ul 24hoursofhappy.com și vizualizat de peste 7 milioane de ori. Prezentat drept cel mai lung clip din lume, acesta vorbește despre cât de pline de bucurie pot fi cele mai banale momente ale unei zile, fie că se petrec pe stradă, acasă, la magazin, la sala de antrenamente ori la metrou. Piesa, care durează 3 minute și 53 de secunde, se repetă, pe parcursul întregii zile, în timp ce patru sute de oameni, printre care celebrități precum Steve Carell, Jamie Fox, Magic Johnson sau Jimmy Kimmel își dansează viața.

100.000 de vizualizări pe YouTube într-o singură zi

La două luni după ce primul oraș, Parisul, și-a făcut propria versiune prescurtată a clipului lui Pharrell Williams, fenomenul „Happy” a ajuns și la București. Și nu printr-unul, ci prin două videoclipuri. Într-unul dintre ele, creat de regizorul Virgil Nicolaescu, cunoscut pentru filmul „Nașa”, apar nume din lumea filmului sau a muzicii, precum Andi Vasluianu, Sore Mihalache sau Raluca Aprodu, alături de oameni obișnuiți. „Văzându-i la filmări nu îți dădeai seama cine sunt actorii profesioniști și cine sunt ceilalți. Între ei exista parcă o legătură de familie. Am fost impresionat de felul în care oamenii au lucrat împreună și au filmat la -17 grade Celsius”, spune Victor Stancu, co-producător al clipului regizat de Virgil Nicolaescu. Mesajul lor, acela de a lăsa grijile de-o parte și de a te bucura de viață, a adunat, în doar o zi de când a fost postat pe YouTube, peste 100.000 de vizualizări.

Virgil Nicolaescu: „Am vrut să las o amintire pentru București”

Inspirat de videoclipul lui Pharrell Williams, regizorul filmului „Nașa” s-a gândit în urmă cu două săptămâni să aducă puțină veselie pe străzile Capitalei. „Mi s-a părut o idee genială pe moment, nu știam că mai făcuseră și alții, din alte orașe ale lumii, același lucru. Am văzut apoi clipurile pe YouTube, dar nu am renunțat, mai ales că toate sunt făcute foarte frumos și pentru că nu promovează nimic altceva decât fericirea”, spune Virgil Nicolaescu. Și-a sunat câțiva prieteni și le-a povestit despre ideea sa: aceea de a prezenta lumii un oraș încântător, al oamenilor veseli și entuziaști. „Am vrut să las o amintire pentru București și am avut alături de mine o echipă care știe să vadă Bucureștiul cu acești ochi. Noi credem că avem un oraș urât, dar francezii și americanii care au venit aici au fost fascinați de el”, a spus regizorul. Spune că proiectul lui Pharrell a avut un asemenea succes în lume dintr-un motiv extrem de simplu: nu vinde nimic și oferă bucurie pur și simplu. „Este o carte de vizită pentru fiecare oraș și pentru fiecare om. Vrei să îți prezinți orașul și vrei să arăți că ești fericit”, mai spune regizorul, care spune a filmat fără niciun alt buget decât „banii de buzunar”.

Brancardierul: „Când vedem că oamenii suferă, le mai spunem o glumă să-i scoatem din amărăciune”

Videoclipul începe în Pasajul Englez, cu un tânăr subțire, elegant și zâmbitor, care primește, în ușa unui magazin o pălărie. „Este un prieten de-al nostru, seamănă un pic cu Pharrell, și îi spuneam Pharrell în sus, Pharrell în jos, până când am ajuns să-i spunem Fănel”, povestește regizorul. Șofer de meserie, „Fănel” poate aspira acum la o carieră actoricească. La fel și Gavril Bumb care are 55 de ani și împinge, în clip, targa pe care se află un pacient pe holurile unui spital. Rolul său nu este cu nimic deosebit de cel din viața reală, pentru că Bumb este brancardier la secția de Ortopedie a Spitalului Universitar. Întocmai precum colegul său, care execută pentru ochii publicului o scenă de break dance.

După 30 de ani petrecuți în spital, Gavril Bumb are un fel aparte de a se gândi la veselie. „Aici la spital e cu totul altceva. Noi doi suntem niște brancardieri cu haz, când vedem oamenii că suferă, că le este frică, le mai spunem un banc, mai facem o glumă ca să îi scoatem din starea aia de amărăciune. Noi nu doar că trebuie să fim fericiți în meseria noastră, trebuie să-i facem și pe alții fericiți”, spune brancardierul.

Sore: „Această piesă parcă ar fi coloana sonoră a sufletului tău”

Pentru actrița și cântăreața Sore Mihalache, filmările la „Happy”, în variantă românească, au fost o bucurie: „Cred că s-a văzut asta. M-am simțit foarte bine, mi-a plăcut mai ales faptul că nimeni nu joacă vreun rol, fiecare este el însuși”. Are o explicație pentru succesul pe care ideea lui Pharrell Williams l-a avut în lumea întreagă. „În primul rând, conceptul original a fost unul simplu, extrem de ușor de reprodus. Apoi piesa are ceva special, care te inspiră: parcă ar fi coloana sonoră a sufletului tău”, spune actrița.

Victor Stancu, co-producătorul clipului, compozitor și organizator de evenimente, a locuit 20 de ani în Germania și 15 în Marea Britanie, iar acum s-a întors în România. A văzut că românii privesc de multe ori lucrurile într-o lumină destul de tristă. „Cred că acesta este meritul unui astfel de videoclip, te ajută să schimbi unghiul din care privești realitatea. Câteodată e bine să tragi o linie și să te gândești că nu te ajută cu nimic să privești lumea așa și să schimbi abordarea”, crede Victor Stancu. Pentru regizorul Virgil Nicolaescu această experiență a fost una „absolut superbă. Toată bucuria pe care am avut-o când am creat acest videoclip mi se întoarce odată cu reacțiile celor care îl vizionează”.

Irina Grigore, studentă la actorie: „Fericirea este molipistoare”

Cel de-al doilea videoclip care aduce fenomenul „Happy” pe străzile Bucureștiului a fost realizat de un fotograf școlit în Danemarca, pe nume Tudor Cioroiu, și de Irina Grigore, studentă în ultimul an la actorie, căreia i-a venit această idee în timp ce se afla la o petrecere. „Acolo am tot ascultat piesa asta și am văzut energia pe care a creat-o. M-am gândit să fac și eu asta, și l-am cooptat pe Tudor și pe 15 prieteni, și ei studenți la actorie”, spune Irina Grigore, care a vrut să arate lumii fața frumoasă a Capitalei. S-au întâlnit, s-au gândit împreună la câteva locuri de filmare și după două zilea au început proiectul. Filmările au fost făcute cu camera foto a lui Tudor, iar muzica pe care au dansat actorii a venit de la un telefon mobil. „Inițial am vrut să-i introducem și pe trecători în videoclip, însă românii sunt reticenți în fața camerelor de luat vederi. Așa că am renunțat la această idee. Lucrurile au mers destul de ușor, au existat câteva cadre pe care le-am regizat, însă în rest totul a mers de la sine”, povestește Tudor Cioroiu.

La o zi după ce a fost încărcat pe YouTube, videoclipul a strâns peste 35.000 de vizualizări. L-au văzut și francezii care au făcut pentru prima dată o versiune prescurtată a clipului lui Pharrell. „Au fost încântați, le-am povestit că Bucureștiul se numea pe vremuri Micul Paris și au putut observa asemănarea în unele detalii”, spune Irina Grigore. Cum s-a ajuns la un fenomen „Happy” în întreag lume este ușor de înțeles pentru ea. „Fericirea este molipsitoare. Când te duci într-un loc și vezi că cineva râde, îți vine și ție să râzi. Cred că lumea s-a săturat de știri triste”, crede studenta la actorie. Tudor Cioroiu este convins că românii au motive să fie optimiști: „Important este să vezi lucrurile frumoase, să cauți ceea ce este bun. Suntem peste două milioane de bucureșteni și aproape 20 de milioane de români, cred că este un motiv pentru care am rămas cu toții în țara asta. Eu am avut ocazia să rămân în Danemarca, dar m-am întors acasă”.

„Happy”, în Berlin

„Happy” în Budapesta

„Happy” în Antananarivo

„Happy” în Barcelona

„Happy” în Moscova

„Happy” în Cracovia

„Happy” în Sydney