În Chile, la un cutremur de 8,3 grade au murit cinci oameni. Ce s-ar întâmpla în România la un seism puternic

„De obicei, cutremurele care au fost în Chile au o desfășurare de forțe absolut necontrolabilă. Și cutremurul mare din 1960, care a fost cel mai mare cutremur din lume, a venit după mai multe cutremure mari. Nu e cazul să dăm niște verdicte, dar acest cutremur s-a întâmplat foarte departe de mal”, arată Gheorghe Mărmureanu.

Specialistul în seismologie arată că în Vrancea situația este total diferită față de ce se întâmplă în altă parte. „Noi nu putem lua pe nimeni model în lume pentru că avem cu totul alt tip de cutremure. România are cu totul alt sistem tectonic. La noi cutremurele sunt foarte adânci,  au alt comportament, pentru că  energia se împrăștie pe o suprafață mare de pământ”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

Specialistul susține că seismele mari din România s-au petrecut la adâncimi mari, ceea ce a provocat pagube mari. „Când am un cutremur foarte mare,  dar care e la suprafață, la 5-10-20 de kilometri de pământ, suprafața conului care intersectează suprafața pământului este mult mai mică decât la un cutremur care este la 200 de kilometri.  Practic, scala de influență este foarte redusă. Transmiterea de energie care s-a făcut prin crustă până la țărm va fi mult mai mică”, arată Mărmureanu, care  spune că în Chile pot urma și alte cutremure în perioada următoare.

MILITAR SUA au informat Israelul despre un nou atac masiv asupra Iranului în următoarele zile. Ce ținte vor viza cele mai devastatoare bombardiere americane

00:26

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Ce explicații aduce sociologul

23:40

Dan Lungu: Bucureștiul este Capitala europeană a cutremurelor

Pentru profesorul Dan Lungu, expert în rezistența clădirilor la Universitatea Tehnică din București, Bucureștiul poate fi considerat capitala europeană a cutremurelor, după pagubele înregistrate la cutremurele mari.

„Bucureștiul este Capitala europeană a cutremurelor, după cum a scris The Guardian. Și a spus bine. Dacă numărați victimele de la cutremur din ultimii 100 de ani România are numărul cel mai mare și Bucureștiul e campion””, a spus Dan Lungu.

Expertul susține că, ținând cont de situația de la cutremurul din 1977, România ar trebui să aibă o practică consecventă de consolidare a clădirile, mai ales a celor construite înainte de cutremurul din `77.

„Un cutremur similar cu cel din 1977 produce un dezastru similar cu cel din 1977, asta înseamnă mii de morți și zeci de clădiri prăbușite. Cutremurul din 1977 rămâne o referință impecabilă”, a spus Dan Lungu.

„S-au făcut liste, sunt sute de clădiri în asemenea liste, inițial au fost 100 de clădiri, dar ritmul de consolidare a fost de o clădire, două pe an. De regulă, din ce în ce mai frecvente au ajuns clădirile cu puține niveluri. Bulina roșie a ajuns mai degrabă un prilej de a dărâma clădiri de patrimoniu decât de a consolida clădirile în pericol și așa mai departe”, a mai spus Dan Lungu.

Profesorul susține că subiectul cutremurului a căzut total în uitare în prezent. „Subiectul este bicefal pentru că banii vin de la Min Dezvoltării și managementul este la Primăria Capitalei. Problema este că subiectul a căzut în uitare. Sunt anticutremur total, dar sunt clădiri procutremur care sunt într-un grad avansat de vulnerabilitate. Iar asta, fără o politică de reabilitate, n-au cum supraviețui”, a spus Dan Lungu.

„Este un subiect care trebuie să fie permanent indiferent cine guvernează, este un subiect național și în primul rând al Bucureștiului unde au fost localizate două treimi din ceea ce s-a întâmplat în 1977 ca pagube”, a conchis expertul în în rezistența clădirilor.

De ce în Chile pagubele sunt minime?

În Chile, au avut loc în ultmii ani multe cutremure puternice, însă sistemul bine pus la punct de autorități este menit să salveze vieților oamenilor aflați în zonă, după cum arată o serie de reportaje difuzate de ProTV.

Secretul pagubelor minime de la cutremur este că în Chile clădirile sunt construite în formă de piramidă. De exemplu, clădirile din Santiago au fundații flexibile și sunt proiectate astfel încât să se balanseze odată cu miscările pământului. În plus, pe întreg teritoriul din Chile, toate zonele sunt cartografiate astfel încât statul să știe foarte clar unde construiește clădiri.

Cei care lucrează la construcția clădirilor sunt atent selectați. Toate acestea se întâmplă după cutremurul care a avut loc în urmă cu 50 de ani, care a fost cel mai puternic din lume-9.5 pe scara Richter- când specialiștii au început cercetarea serioasă în privința seisismelor.

Ce se întâmplă la un cutremur mare în România

Lista imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa I de risc seismic,  publicată de Primăria Capitalei, care arată că în perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Șelari și Șepcari.

DESCARCĂ LISTA IMOBILELOR PERICOL PUBLIC DIN BUCUREȘTI

Datele privind cutremurele din Europa arată că Bucureștiul este orașul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare,  sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată. Totuși, în cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, autoritățile au un plan de salvare pe care îl activează imediat ce s-a produs cutremurul. Astfel, prefectura declanșează un plan roșu de acțiune. Potrivit legii, acest plan roșu de intervenție are loc în fiecare județ în parte. Fiecare județ are un plan roșu la ora actuală, care cuprinde pașii clari de intervenție în caz de dezastru. Dacă seismul are consecințe catastrofale, se întrunește Comitetul Național pentru Situații care coordonează la nivel național și local, activitatea instituțiilor cu atribuții în operațiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciile de ambulanță, SMURD, Poliție, Jandarmerie, Armată.

În ultimii 40 de ani, cel mai mare cutremur a avut loc pe  4 martie 1977, la ora 21:22, și a avut o intensitate de 7,2 pe scara Richer. Seismul a lăsat în urma 1.578 de morti, peste 11.000 de răniți, alte câteva zeci de mii de oameni rămânând fără casă. In 1977, 35.000 de locuințe au fost trântite la pământ de cutremur.