INML: Deficit major de legiști în 28 de județe, în 16 servicii nu se pot face nici analize de sânge

Mai puțin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 28 de județe și imposibilitatea efectuării celei mai elementare investigații, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală – sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Rețelei Naționale de Medicină Legală.

„Chiar dacă s-a ameliorat raportat la anul 2011, în momentul actual încadrarea cu personal în marea majoritate a instituțiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil (în raport cu volumul de muncă)”, arată raportul Rețelei Naționale de Medicină Legală din 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare a dizarmonică pe județe și municipii a medicilor legiști, neexistând nici un fel de corelație cu populația județelor deservite, mai arată raportul.

SPORT România vrea cu orice preț finala UEFA Europa League 2028/2029 pe Arena Națională. Ministerul Transporturilor: „Ne asumăm responsabilitatea”

15:37

FLASH NEWS Ședință extraordinară la Guvern. Executivul adoptă astăzi reducerea accizei la motorină

15:28

Astfel, la nivelul a 28 de servicii de medicină legală județene (SMLJ) există mai puțin de un medic legist la suta de mii de locuritori, cele mai mici valori fiind înregistrate în județele Ialomița, cu 0,39 medici legiști la suta de mii de locuitori, Călărași (0,63), Galați (0,64) și Teleorman (0,69).

Reperul de un medic legist la 100.000 de locuitori nu reprezintă un maxim ideal ci „un minimum minimorum aflat la limita funcționalității sistemului medico-legal”, se mai arată în raport.

În situația în care există un singur medic legist încadrat într-un serviciu județean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea și celeritatea activității judiciare, mai spune sursa citată.

Dincolo de subdotarea cu personal, o altă problemă semnalată în raport face referire la lipsa dotărilor.

„Există multe servicii județene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilități de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă și mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de insitutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor și prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor”, se spune în raportul Rețelei Naționale de Medicină Legală

Astfel, SMLJ Giurgiu și SMLJ Ilfov nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologică. Majoritatea serviciilor care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar anlize pentru determinarea alcoolemiei întrucât sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor.

Alte 11 servicii județene nu au laborator de anatomie patologică și sunt 14 care nu pot efectua nici cea mai elementară investigație serologică, cum ar fi cea pentru aflarea grupei de sânge.

„Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situația existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există de exemplu un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie și nici măcar o autosanitară de transport; desigur că în acest loc autopsiile se efectuează în condiții rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecție personalului și care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale și umane sunt atât de limitate și nu pot fi îmbunătățite, poate o soluție ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzatoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atât umană, cât și tehnică, pentru a face față solicitărilor de investigații a SMLJ arondate”, spun reprezentanții Rețelei Naționale de Medicină Legală.

În anul 2012, s-au efectuat, la nivel național, 18.745 de autopsii medico-legale, în 57 la sută din cazuri fiind vorba de moarte violentă.

Ca și în anii trecuti, 17 la sută din autopsii nu s-au efectuat la sediul instituțiilor medico-legale, ci pe teritoriul județului, în condiții mai mult sau mai puțin improvizate. În aproximativ 20 la sută din autopsii, medicii legiști trebuie să efectueze necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B și C, SIDA, putrefacție avansată) și, în pofida folosirii unor echipamente de protecție, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidența crescută a TBC și hepatitelor în rândul personalului din instituțiile de medicină legală.

Rețeaua semnalează multiple probleme legate și de faptul că servicii județene de medicină legală sunt subordonate spitalelor județene, iar banii alocați de la buget sunt gestionați de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar.

Potrivit raportului, cel mai adesea directorul spitalului județean asimilează SMLJ cu o secție de spital ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcția de șef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ și chiar imixtiuni în activitatea medico-legală.

Din cauza acestui mod de organizare, apar probleme și la nivelul achizițiilor, investițiilor și salarizării personalului SMLJ.

Reprezentanții Rețelei Naționale de Medicină Legală susțin că soluția optimă pentru o bună funcționare a serviciilor județene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât și financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparțin, dar pentru a pune în funcțiune această modificare Ministerul Sănătății trebuie însă să țină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel național privind organigrama și dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o și a trimis-o spre aprobare înca din 2008.

De asemenea, spațiile ocupate de serviciile județene de medicină legală, precum și dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului sănătății, spre folosința SMLJ-urilor, mai susțin sursele citate.

Rețeaua Națională de Medicină Legală este alcatuită din 53 unități medico-legale: Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București și cinci institute de medicina legală în Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureș, Timișoara, 36 de servicii de medicină legală județene în municipiile reședință de județ (cu excepția celor în care funcționează institute de medicină legală și a municipiului București), 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor județene respective, situate în orașele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comănești, Făgăraș, Petroșani, Sighetul Marmației, Mediaș, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Bârlad, Onești.

În aceste 53 de unități medico-legale au activat anul trecut 975 de persoane.