Interviul integral „Marius Tucă Show”. Dana Gîrbovan: Cazul Caracal este vârful aisbergului și ar fi important, dacă tot a ieșit, să-l dezvăluim

Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare, în care judecătorii au fost chemați la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt.

Marius Tucă: De ce?

Dana Gîrbovan: Asta nu știu, Ministerul Justiției ar trebui să răspundă sau Guvernul și de aia am și inclus acest lucru în proiectul pe care ar trebui nu eu neapărat, ci cred că un ministru al Justiției ar trebui să-l urmărească de a avea astfel de dialog la nivel instituțional pentru că așa este firesc, așa este cutuma, așa și prevăd și tratatele. La fel Comisia Europeană înainte de a publica raportul trimite un draft autorităților pentru observații și din nou este important de văzut dacă au fost trimise astfel de observații, în ce măsură aceste observații se regăsesc sau nu în forma finală a raportului.

Marius Tucă: Dar de ce nu știm asta pentru că e totuși vorba de Guvernul României și e transparența care ar trebui să fie.

Dana Gîrbovan: Da, apropo de un alt punct vizând transparența. Repet noi am cerut pe 544 nu am primit niciun răspuns de la Ministerul Justiției, deși a expirat demult termenul la care trebuia să răspundă.

Marius Tucă: Vorbeați despre acel caz paradoxal al GRECO, mai aveați și alte argumente?

Dana Gîrbovan: Da, un al doilea argument este legat de faptul că în România exista la nivelul DNA un astfel de serviciu care se ocupa cu investigarea infracțiunilor de corupție, acuma lumea spune păi nu e vorba de infracțiunile de corupție, ci de toate infracțiunile care sunt în competența noii secții, dar în realitate astea sunt majoritatea infracțiunilor pentru care sunt vizați judecătorii.

Marius Tucă: Doamna judecător ăsta era bun la DNA, separat nu e bun, înțelegeți, iar acolo judecătorii erau agățați pur și simplu cu anii în dosare despre care nici măcar ei nu știau, dosare în stare latentă.

Dana Gîrbovan: Să le luăm pe rând: în primul rând nu știm numărul, numele și experiența acelor procurori care au activat la DNA. Din nou le-am cerut pe 544, DNA-ul a refuzat să ni le pună la dispoziție.

Marius Tucă: Legea 544 prevede…

Dana Gîrbovan: Prevede legea privind accesul la informații publice, pe de altă parte în această secție nu doar că știm cine sunt, dar îi vedem la interviu că se transmite live. Nu există nicio implicare a politicului sunt numiți doar de câte o comisie constituită de judecători și procurori care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii unde sunt aleși direct de către corpul magistraților. Dincoace erau numiți de procurorul șef al DNA numit prin înțelegerea dintre Ministerul Justiției și președinte. Mi se pare și îmi asum lucrul acesta foarte greu de înțeles și de-a dreptul revoltător este de ce se ignoră toate problemele și abuzurile care au existat la nivelul acestui serviciu în ceea ce privește dosarele cu magistrați.

Marius Tucă: Serviciul din DNA.

Dana Gîrbovan: Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare în care judecătorii au fost chemați la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt. Am avut judecători trimiși în judecată și suspendați din funcție fără ca fapta să fie măcar descrisă. Nu te poți apăra de o faptă nedescrisă, nu poți să probezi un fapt negativ, Parchetul trebuie să spună în data de ai făcut asta ca tu să poți demonstra că nu este adevărat. Apoi au fost judecători anchetați pentru soluțiile pronunțate inclusiv în dosarele DNA-ului, ceea ce era un conflict clar de interese. Parchetul urmărea o condamnare nu o obțineai exista ca această presiune de a se deschide un dosar penal judecătorului. Sunt lucruri care s-au întâmplat, sunt fapte. Membrii CSM-ului din fostul Consiliu al Magistraturii spune șeful Inspecției Judiciare că nouă membri ai avut dosare deschise la DNA, dar nu știm pentru ce fapte, pe ce perioadă de timp au fost deschise, dacă s-au luat măsuri în astfel de dosare și mai ales dacă astfel de dosare au influențat sau nu activitatea acestora ca membri CSM, pentru că ar fi foarte grav. Deci sunt încă o grămadă de lucruri foarte importante care trebuie lămurite.

Marius Tucă: La care nu avem răspuns după zece ani de zile.

Dana Gîrbovan: În același timp prin crearea acestei secții s-a scos această presiune și avem acum un serviciu mult mai transparent care trebuie să prezinte anual rapoarte de activitate tocmai pornind de la problemele trecute unde procurorii trebuie să aibă minimum 18 ani vechime, un mandat limitat de trei ani, și sunt controlul plenului CSM. Ei absolut niciunul din aceste elemente nu apare în rapoartele de care vă vorbeam.

Marius Tucă: Da, e incredibil și multe altele și cele legate de protocoale, stai că ajungem la protocoale. Protocoale pentru că în câte interviuri o să facem de fiecare dată o să revin la tema asta, o știți foarte bine, ați făcut nenumărate cereri legate de desecretizare și așa mai departe. Trecem la un lucru care mie mi se pare derizoriu e vorba de acuzațiile aduse de judecătoarea Andrea Chiș care a depus o sesizare la Inspecția judiciară pentru a vedea dacă ați săvârșit vreo abatere disciplinară în cazul nominalizării la Justiție. În fapt cumva v-a atacat invocând un site că v-ați întâlnit cu Iordache, nu, cum asta era acuzația de fapt.

Dana Gîrbovan: Un ziar ar fi publicat o știre potrivit căreia m-aș fi întâlnit în casa domnului deputat Iordache pentru a-mi negocia funcția de ministru și am cerut față de gravitatea acestei acuzații, am cerut doamnei judecător Chiș să precizeze exact care este ziarul și care este jurnalistul care a publicat o astfel de știre. Dânsa a revenit spunând că este vorba de site-ul comisarul.ro, or acest lucru este inacceptabil, deci este un site de fake news care nu doar la adresa mea, ci și la adresa altor judecători și persoane ținte folosește un limbaj absolut suburban inclusiv în articolul respectiv eram numită judecătoarea pro-infractori. Or tu ca membru CSM să vii să spui că un astfel de site și o astfel de știre este o sursă suficient de credibilă pentru a sta la baza unei sesizări către inspecția judiciară este un fapt în care aduci o atingere gravă reputației mele ca judecător. Motiv pentru care voi și sesiza secția din cadrul CSM cu privire la acest lucru, dar este inclusiv o tehnică de manipulare aceasta și de propagandă.

Marius Tucă: V-ați întâlnit cu Iordache în casa acestuia?

Dana Gîrbovan: Categoric nu, nimeni din presă nu m-a sunat după ce a apărut articolul acela de pe comisarul.ro să mă întrebe dacă este adevărat sau nu. În schimb după ședința CSM-ului, că doamna judecător a apărut titlul pe presă și am fost sunată să confirm sau să infirm acest fapt și inclusiv colegi m-au întrebat dacă este adevărat sau nu și deja s-a aruncat o suspiciune vizând un fapt foarte grav, acela că aș merge în casa oamenilor politici să negociez funcții. Este un lucru foarte grav, fals și repet că voi face o cerere la CSM pentru apărarea reputației.

Marius Tucă: Păi și în sufrageria lui Oprea nu era în casa unei persoane și se negocia viitorul României pe maxim 37 de ani.

Dana Gîrbovan: Asta apropo de diferența de abordare în funcție de persoane nu de fapte.

Marius Tucă: E adevărat, bineînțeles asta se face dintotdeauna și nu putem acum să închidem vreodată acest subiect. Dacă vreți să mai îmi spuneți din punctele din cele 12 obiective cu care veneați și o să veniți până la urmă la Ministerul Justiției, eu cred asta.

Toți miniștrii Justiției s-au împiedicat de problema dosarelor SIPA

Dana Gîrbovan: Există mai multe și sunt câteva cu adevărat sensibile. Este problema veche în care s-au împiedicat toți miniștrii Justiției a dosarelor SIPA.

Marius Tucă: Arhiva secretă, să spunem, a Ministerului Justiției.

Dana Gîrbovan: În perioada în care la nivelul Ministerului Justiției funcționa un serviciu secret, era categoric un serviciu secret dar care nu era sub controlul nimănui, nu era sub control parlamentar. Această arhivă care a generat foarte multe legende, suspiciuni de șantaj a judecătorilor de a aduna informații compromițătoare vizavi de aceștia se află în continuare la Ministerul Justiției, a fost desființat în 2006 sau 2008, oricum de mai bine de zece ani. Ministrul Toader în urmă cu doi ani a dat o hotărâre prin care urma să fie reinventariată arhiva SIPA să se declasifice, să se schimbe nivelurile de clasificare, să fie predată diverselor autorități, urmând ca semestrial să fie făcute rapoarte și publicate sintezele acestora pe site-ul Ministerului Justiției. Au trecut doi ani de atunci ar fi trebuit să existe minim patru rapoarte, termenul pentru finalizarea operațiunilor este de trei ani, în curând se îndeplinește și acesta și noi tot nu avem nicio informație. Problema asta nu este doar o pată neagră pe istoria recentă a justiției, ci este o atingere adusă independenței ei în sensul profund al termenului, adică chiar trebuie să știm ce a făcut acest serviciu.

Marius Tucă: Sunt convins că ați făcut și o să faceți asta când ajungeți la Ministerul Justiției, e nevoie de transparență.

Dana Gîrbovan: Trebuie mers mai departe în perioada comunistă, că asta era un lucru important pe care l-am spus acelora de a deschide arhivele care se află la Ministerul Justiției.

Marius Tucă: Comuniștii au fost buni, doamna Gîrbovan, capitaliștii e rău.

Dana Gîrbovan: Da, am condamnat comunismul, mai puțin partea pe justiție.

Marius Tucă: Dar știți foarte bine că tot ce era în dosare probabil că a fost valorificat la nivel informativ pentru șantajarea judecătorilor.

Dana Gîrbovan: Acest lucru trebuie verificat, văzut și stabilit odată: este adevărat sau nu asta. Dar repet toți miniștrii care s-au perindat la cârma Ministerului Justiției au eșuat în rezolvarea acestei probleme, fapt care naște desigur alte întrebări.

Marius Tucă: Obiectivele dumneavoastră, unul singur mai spuneți, că o să mai vorbim despre asta, unul la care țineați foarte tare și era important pentru ideea de justiție în România.

Dana Gîrbovan: Revin la ce-am spus exact la transparența Justiției, există și am insistat noi ne-am bătut foarte mult în Parlament pe legile Justiției pentru un articol care pare destul de simplu și anume că toate actele, informațiile, actele încheiate între instituțiile statului care privesc sau afectează justiția, sunt informații de interes public și trebuie, a spune Curtea Constituțională dacă sunt clasificate imediat ce legea intră în vigoare trebuie declasificate, iar acest lucru nu s-a întâmplat nici la nivelul CSAT-ului, nici la nivelul celorlalte protocoale care au fost încheiate. S-au desecretizat patru protocoale dacă nu mă înșel, dar au rămas secretizate de exemplu actele de denunțare a protocoalelor. Mi s-a spus că au fost denunțate, dar nu a văzut nimeni încă actul prin care a fost denunțat.

Marius Tucă: Și ăla trebuie făcut public.

Dana Gîrbovan: Da, protocolul din 2009 venea în continuarea altor protocoale din trecut care în continuare sunt secretizate. Inclusiv SIE a avut încheiat un protocol cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte, ne-au răspuns tot așa la o informație care nu știm ce cuprinde, pentru că toate actele trebuie făcute publice.

Marius Tucă: Pentru că trece foarte repede timpul și sunt atâtea de discutat, să vă mai pun câteva întrebări și v-aș ruga să răspundeți pe scurt la ele. Pentru început vă rog să-mi spuneți zece măsuri luate în ultimii 15 ani de instituțiile statului care au afectat justiția și statul de drept, spuneți-mi cinci, că zece deja sunt multe, cu toate că sunt, găsim.

Dana Gîrbovan: Protocoalele sunt, lipsa unei autorități de interceptare aflată sub control civil și instituită prin lege.

Marius Tucă: Și aici mi se pare incredibil, am aflat, astăzi am discutat puțin înainte despre asta că era una din temele discuției de astăzi, că nu există această instituție de ascultare a telefoanelor că vorbim de mii și mii de convorbiri, bani cheltuiți milioane, zeci de milioane, nu există un control civil asupra acestei, nici nu știu cum să-i spun, cum se cheamă aia, măgăoaie, lighioană până la urmă.

Dana Gîrbovan: Nu există o lege de înființare a ei, că de aici pornim, a fost înființată printr-un act clasificat ca secret de stat de către CSAT, după care prin Ordonanța 6 dată de ministrul Prună a fost adusă cumva la lumină și a spus că trebuie să fie verificată de către judecători, dar nu are un act, iar actul de înființare a acestei hotărâri este în continuare secret.

Marius Tucă: Și e o chestie militarizată practic, această instituție de ascultare.

Dana Gîrbovan: SRI-ul este militarizat și se află sub autoritatea…

Marius Tucă: Și cum se poate face, dacă dumneavoastră ați veni mâine ministru al Justiției, ce ați face sau ce ați putea să faceți din poziția dumneavoastră pentru ca această instituție, cum se cheamă ea exact?

Dana Gîrbovan: Centrul Național de Interceptare.

Marius Tucă: Centrul Național de Interceptare să intre în legalitate, ce ați face?

Dana Gîrbovan: Păi primul lucru ar trebui desecretizată hotărârea prin care centrul a fost înființat.

Marius Tucă: Conform Constituției ar trebui mâine desecretizat.

Dana Gîrbovan: Ar fi trebuit ieri desecretizat, după care făcut un proiect de lege vizând înființarea prin lege a acestui și trecerea lui sub autoritate și sub control civil până la urmă, al Parlamentului și sigur sub control jurisdicțional.

Marius Tucă: Care sunt articolele de lege declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, articole din coduri și așa mai departe care încă nu au fost modificate conform deciziei Curții Constituționale?

Dana Gîrbovan: Deci ar trebui o emisiune numai pentru asta.

Marius Tucă: Nu dar ar trebui să vorbim despre ele, că există și asta de vreo doi ani.

Dana Gîrbovan: Există și e o paletă foarte largă, pe Codul de procedură penală, pe codul penal există…

Marius Tucă: Doamna Gîrbovan cum se poate asta?

Dana Gîrbovan: Eu aștept încă și cred că urmează să motiveze în curând decizia Curții Constituționale, ultima decizie a Curții în materie penală, pentru că din comunicatul dat de Curte rezultă inclusiv acest lucru că Parlamentul nu și-a îndeplinit obligația de a pune legislația penală în acord cu decizia Curții și acolo se va face probabil un rezumat al tuturor.

Marius Tucă: Când va trebui să vină asta?

Dana Gîrbovan: Curând.

Marius Tucă: Câți ani au trecut de când Curtea a declarat neconstituționale toate aceste articole?

Dana Gîrbovan: Au fost zeci de decizii ale Curții Constituționale și un subiect pe care toată lumea se ferește să-l discute cel privind abuzul în serviciu, unde avem o problemă foarte mare, iar decizia Curții Constituționale nici nu mai țin minte de când e prima dintre ele. Au fost două de astfel de decizii.

Marius Tucă: Înainte de 2017 cred, 2016 cel puțin.

Dana Gîrbovan: Da, cred că da, pentru că asta țin minte nu au fost reglementate nici prin ordonanță de urgență a Guvernului Cioloș.

Marius Tucă: Care sunt protocoalele semnate de SRI și instituții cum ar fi Parchete, ministere, instanțe de judecată care încă sunt în vigoare, există?

Dana Gîrbovan: Nu știu.

Marius Tucă: Nu știm pentru că încă nu sunt desecretizate.

Dana Gîrbovan: Nu știm pentru că așa cum am spus nu sunt desecretizate uite, SRI-ul, SIE, CSAT-ul acestea sunt toate, da?

Marius Tucă: Da, dar încă nu s-a spus asta, nu s-a desecretizat.

Dana Gîrbovan: Nu.

Marius Tucă: Ce s-a întâmplat cu acele protocoale care au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională?

Dana Gîrbovan: Vorbim de protocoalele din 2009 și din 2016 încheiate între Parchet, practic nu protocoalele au fost declarat neconstituționale, ci a existat un conflict între autorități. Instanțele au început să ceară în baza hotărârii Curții Constituționale dacă actele de procedură au fost îndeplinite sau nu de către SRI, iar consecința este a excluderii probelor obținute de către serviciu.

Marius Tucă: Măcar asta se aplică.

Dana Gîrbovan: Da.

Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite, unul pentru judecători și celălalt pentru procurori

Marius Tucă: Să schimbăm un pic registrul, ar trebui, ar fi mai bine ca procurorii să nu mai aibă calitatea de magistrat?

Dana Gîrbovan: Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite, unul pentru judecători și celălalt pentru procurori.

Marius Tucă: Consiliul Superior al Magistraturii – judecătorilor.

Dana Gîrbovan: Consiliul superior al judecătorilor, Consiliul superior al procurorilor pentru a nu mai exista confuziunea între rolurile celor două, oricum profit de această întrebare să punctez, apropo de mult hulitele legi ale justiției, că s-a făcut această separare a carierelor prin modificările aduse legilor justiției și a fost un lucru cerut de către tribunale, curți de apel și alte asociații profesionale cum e UNJR și AMR în special, un punct foarte important.

Marius Tucă: Adevărat. Au fost declasificate toate actele secrete care influențează administrarea și funcționarea justiției? Ați spus că nu.

Dana Gârbovan: Categoric nu, și, mai mult, există un raport al Inspecției Judiciare făcut pe baza acestor protocoale cum a fost implementat la nivelul Parchetelor, care are, dacă nu mă înșel 19 anexe secrete. Raportul Inspecției Judiciare are acum aceste anexe secrete, apropo de cât de departe suntem încă de normalitate.

Marius Tucă: De normalitate și președintele Iohannis are un slogan vrea să avem parte de o „Românie normală”.

Dana Gârbovan: Și eu vrea o Românie normală și o Românie normală e în care justiția este transparentă.

Marius Tucă: Eu vreau o Românie anormală dar să fie altfel decât asta normală de acum, pe care și-o dorește președintele că dânsul totuși e de cinic ani președintele României. Ce ne puteți spune despre hotărârile CSAT care au privit justiția, câte sunt, când vor fi declasificate?

Dana Gârbovan: Sunt cel puțin patru pentru că sunt hotărârile care apar în preambul protocoalelor desecretizate, așa am aflat și noi de ele. O parte de exemplu celebra hotărâre axatului 17 prin care corupția a fost trecută ca amenințare la adresa securității naționale nici măcar nu apare ca fiind clasificată însă CSAT-ul refuză să o publice sau să o comunice. Nu știu când UNJR are un litigiu încă pe rolul instanțelor vizând exact aceste hotărâri ale CSAT-ului și așteptăm și noi hotărârea definitivă.

Marius Tucă: Uniunea Națională a Judecătorilor din România a propus CSM ca racolarea sau tentativa de racolare a magistraților, asta mi se pare o propunere absolut incredibilă, deci UNJR a propus încă o dată CSM ca racolarea sau tentativa de racolare a magistraților de către servicii să fie pedepsite cu închisoarea de la 5-10 ani.

Dana Gârbovan: Dar așa și este, astfel de propunere a fost trecută la inițiativa UNJR-ului în legea 303/2004. Dar încă o dată…

Marius Tucă: Multe lucruri pe care le-ați susținut de-a lungul timpului…

Dana Gârbovan: Această prevedere este lege în momentul de față, este în vigoare, a fost adoptată de Parlament în procedeul de adoptare a legilor justiției, a fost un amendament făcut…

Marius Tucă: Când se întâmpla asta?

Dana Gârbovan: Acum doi ani, în celebra comisie Iordache în care s-au modificat legile justiției, UNJR a venit cu acest amendament în articolul ce viza ofițeri acoperiți de a se pedepsi această racolare pentru că deja ai o altă responsabilitate, nu se duc judecătorii și procurorii și alții să se propună ei.

Marius Tucă: Dar ce se întâmplă cu cei care au fost racolați până acum?

Dana Gârbovan: Există obligația fiecărui judecător și procuror de a da anual o declarație că nu sunt colaboratori sau ofițeri acoperiți, conform modificărilor aduse legilor justiției CSAT-ul are obligația de a îi verifica la cererea oricărei persoane interesate, iar rezultatul verificărilor poate fi atacat în instanță.

Marius Tucă: Cum a rămas cu fostul Procuror General? Figură de tristă amintire dacă îmi dați voie acest pseudonim, președintele l-a ținut în brațe până în ultima clipă, apropo de cum nu v-a numit pe dumneavoastră, e foarte important pentru mine, pentru că nu v-a numit acuzându-vă că nu împărtășiți aceleași idealuri și așa mai departe, dar cu domnul Procuror General a împărtășit aceleași idealuri până în ultima clipă, no comment sau care ar fi răspunsul?

Dana Gârbovan: No comment, acum nu pot să comentez aprecierile președintelui, dar când ați spus de fostul general să știți că m-a dus primul gând la Tiberiu Nițu, care… folosind cuvântul trist. Da și din nou mi se pare absolut nedrept să nu vorbim despre un astfel de caz pentru că îți arată vulnerabilitatea unui magistrat ce are o funcție de conducere în fața, din nou, a dosarelor făcute în această modalitate…

Cred că oamenii nu înțeleg consecințele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetățenilor și de aia este așa de important să avem această autoritate sub control civil și scoasă la iveală

Marius Tucă: La DNA?

Dana Gârbovan: Da. Și a fost un caz concret care nici măcar acesta nu apare în rapoartele europene.

Marius Tucă: E adevărat că o să vă las să comentați ce ați spus dumneavoastră într-un interviu, mie mi se pare atât de important lucrul acesta, vorbim foarte des de ascultări și știți că întotdeauna ce zic, oamenii de rând, „lasă-i domnule să îi asculte, să ne asculte noi nu avem nimic de ascuns”, în legătură cu asta dumneavoastră spuneți un lucru atât de important din punctul meu de vedere, ar trebui afișat cred că, să nu exagerez, în casa fiecărui om, dar în casa politicienilor, ale jurnaliștilor, ale procurorilor, ale judecătorilor, ale tuturor oamenilor care fac parte din instituțiile de felul ăsta în statul român, spuneți așa: Am auzit în mod repetat argumentul „nu mă deranjează că sunt supravegheat pentru că nu am nimic de ascuns” și spuneți: acest argument denotă un dispreț și o neînțelegere crasă a unui drept fundamental ce stă la baza unei societăți sănătoase și anume dreptul la respectul vieții private. Aici mă bat cu dumneavoastră până în pânzele albe pentru dreptul ăsta, să ne reamintim că SRI este în cele din urmă un serviciu secret controlat politic, cu un director numit politic și o strategie adoptată tot prin consens politic aflat în coordonarea unui consiliu format din membrii ai puterii executive. Da, ziceți atât de bine apropo de chestiunea asta și aș vrea să mai spuneți cu câteva cuvinte în legate de asta.

Dana Gârbovan: Eu cred că oamenii nu înțeleg, nici la nivel personal, nici la nivel de stat consecințele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetățenilor și de aia este așa de important să avem această autoritate sub control civil și scoasă la iveală. Faptul că SRI punea în executare mandatele de interceptare și făcea transcriptul dădea acestora posibilitatea de a colecta el însuși toate aceste date, asta face un serviciu de informații, adună informații. Așa s-a dat posibilitatea SRI-ului la o masă imensă de informații la care altfel nu avea acces. Ei, dacă în cadrul unui proces verbal judecătorii verifică legalitatea interceptărilor pe urmă se dispune distrugerea lor, se poate verifica…

Marius Tucă: Și informațiile bănuiesc că au rămas acolo?

Dana Gârbovan: Asta nu știm, asta vreau să spun, dacă la Parchete ai control și verificări, dincolo nu știi.

Marius Tucă: Că dischete au dispărut în cazul ALRO. Da vă rog continuați-vă ideea. Veți rămâne președinte UNJR? După tot ce s-a întâmplat?

Dana Gârbovan: Voi discuta lucrul acesta în primul rând cu colegii din asociație și urmează să avem în curând această discuție.

Marius Tucă: Păi ar fi păcat că vocea dumneavoastră nu s-ar mai auzi, doar în calitatea de judecător? Sunt mulți judecători care nu spun. Vă gândiți de exemplu dacă va veni momentul și veți fi din nou nominalizată sau propusă la Ministerul Justiției, să acceptați?

Dana Gârbovan: Acum…

Marius Tucă: Acum este acum, atunci?

Dana Gârbovan: Voi decide atunci în funcție de circumstanțe și de…

Marius Tucă: Cred că sunteți o luptătoare și mi-a plăcut foarte tare faptul că ați spus despre nominalizarea dumneavoastră, că ați primit-o în momentul cel mai greu și asta va motivat și mai tare să acceptați, mi s-a părut un răspuns al unui om care este prin de sine, prin structura lui luptător.

Dana Gârbovan: Eu cred că tot ce am făcut în ultimii ani arată acest lucru, dar este un lucru simplu până la urmă pentru că dacă crezi cu adevărat în justiție și în dreptate nu ai altă cale, nu poți să închizi ochii și să te prefaci că realitatea din jurul tău nu există.

Marius Tucă: Doamna Gârbovan mulțumesc mult pentru participare la o ediție specială și vă aștept și vă rog să acceptați ca să fie prima emisiune, în calitatea dumneavoastră de ministru al Justiției la care să participați.

Dana Gârbovan: Ei, eu cred că vor fi altele până atunci.

Marius Tucă: Până atunci da, dar vreau ca emisiunea mea să fie prima emisiune la care participați în calitate de ministru al Justiției, am fost foarte clar.

Dana Gârbovan: Da, dacă va fi cazul, desigur.

Marius Tucă: Dacă va fi cazul și eu sunt convins că va fi cazul, mulțumesc mult, Marius Tucă Show la Smart TV, transmis în direct pe mediafax.ro, țineți aproape.