Reprezentanții USR au monopolizat, de mulți ani, rolul de „apărători ai Justiției” pe scena politică din România. Sintagma „fără penali în funcții publice” s-a transformat în laitmotiv, au curs mesajele în care adversarii politici au fost arătați cu degetul și „înfierați” cu o frenezie demnă de o cauză mai bună. Ipocrizia USR este atât de mare, încât „apărarea Justiției” s-a transfomat într-o stradă cu sens unic. Când procurorii au „aprins lumina” și în cămara USR, discursul apărătorilor justiției s-a schimbat radical și acum nu mai luptă pentru corupție, ci denunță dosare politice.
Dacă numele vreunui adversar politic apare într-un dosar, este audiat la DNA sau ajunge la tribunal, prezumția de nevinovăție nu mai funcționează. USR reacționează vehement și aplaudă „Justiția care își face treaba”.
În schimb, dacă numele unui membru USR este în prim-plan și are probleme cu legea, totul se transformă într-un „dosar politic” și într-o „luptă politică”.
Reprezentanții USR se prezintă public drept nevinovați, curați și luminați. Ei și doar ei sunt cei care ar deține adevărul absolut. Dacă sunt vizați de dosare penale vociferează și afirmă că îi hărțuiește „sistemul”.
După ce social-democrații s-au retras de la guvernare, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre „șobolanii din cămară” și a precizat că a aprins lumina în „debara”. USR a aplaudat „metafora” lui Bolojan, numai că acum – când este aprinsă „lumina” în debaraua USR, totul devine „dosr politic”.
Cazurile „Dominic Fritz” și „Ciprian Ciucu” sunt elocvente în acest context în care USR judecă permanent cu două măsuri.
Joi, 18 mai 2026, a fost o zi furtunoasă pe scena politică din România.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a susținut că edilul a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care implica o societate în cadrul căreia era asociat un arhitect. Acesta nu era unul oarecare. Era chiar arhitectul de la care Fritz contractase anterior un împrumut folosit pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. ICCJ a dat dreptate ANI.
Liderul USR Dominic Fritz a scris că decizia ICCJ nu a fost o „surpriză” pentru nimeni. Și a indus „cheia de lectură”.
Sentința ICCJ este „nedreaptă” și a fost îndreptată împotriva unui om – Dominic Fritz – care a „protestat în 2017 în frig pentru a apăra justiția”. În același timp, Dominic Fritz acuză și o „conspirație” împotriva sa.
Mai mult, același Dominic Fritz scrie pe pagina sa de Facebook că a ajuns „hărțuit de justiție”, iar el și USR au ajuns pe lista „dușmanilor justiției”, o listă care ar fi fost întocmită de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Un alt „apărător al Justiției” este Cătălin Drulă, lider de marcă al USR, fost șef al partidului. Drulă a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei și a fost învins de Ciprian Ciucu, cel carem acum, a fost plasat sub control judiciar.
Tot pe pagina sa de Facebook, Cătălin Drulă a transmis un mesaj de susținere a lui Ciprian Ciucu. Dar asta nu este totul. Pe lângă afirmația că nu-l consideră „corupt” pe Ciucu, lider PNL și susținător al lui Ilie Bolojan, Cătălin Drulă induce și o altă idee.
Dosarul „Ciucu” a „bubuit” într-un moment politic cheie și pare a fi un „dosar politic”.
„Ce e limpede și nu mi se pare deloc o coincidență e că acest dosar bubuie astăzi public într-un moment politic tensionat și asta e îngrijorător. Nu știu acuzațiile în detaliu, dar momentul e suspect, și folosirea dosarelor politice pentru a distruge cariere am mai văzut-o”, a scris Cătălin Drulă.
În apărarea lui Dominic Fritz a sărit și un alt „luptător pentru Justiție”, respectiv Radu Miruță, ministru interimar al Apărării în guvernul demis condus de Ilie Bolojan.
Miruță susține că situația din jurul liderului USR este exagerată în spațiul public și nu are legătură cu o abatere gravă. Acesta arată că Dominic Fritz doar a semnat un act urbanistic început în timpul fostei conduceri a primăriei. (mai multe detalii AICI)
Însă USR-isul Radu Miruță vine și co altă abordare. Dacă Justiția l-a „taxat” pe Dominic Fritz, înseamnă că legile nu sunt bune și ar trebui schimbate.
„Multe legi lasă o marjă prea largă de interpretare. Atunci când formularea unei legi permite interpretări prea largi, responsabilitatea de a o clarifica și de a reduce această zonă de incertitudine revine Parlamentului, nu judecătorilor. Tocmai de aceea, România are nevoie nu doar de instituții puternice, ci și de legi mai clare, mai coerente și mai predictibile”, a scris Radu Miruță.
În apărarea lui Dominic Fritz a sărit și fostul ministru USR al Apărării, Ionuț Moșteanu. Pentru acesta, ANI suferă de „orbire selectivă”.
Ionuț Moșteanu consideră că decizia în ceea ce-l privește pe Fritz reprezintă o reacție a „unui sistem corupt” împotriva USR.
„Continuăm lupta! Suntem mai mulți oameni care vor un stat drept decât voi, securiștilor”, a scris Ionuț Moșteanu.
Cazul „Dominic Fritz” este, și pentru Iiulian Lorinc – deputat USR Diaspora – „dovada” că există un „sistem” care se luptă cu USR. De ce se întâmplă asta? Pentru că USR ar fi refuzat să se integreze în acest „sistem” și atunci s-a transformat într-o țintă.
Lista celor care consideră că pe Dominic Fritz l-a învins „sistemul” este completată de Irineu Darău, ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România.
Acesta continuă pe aceeași „linie” a USR și consideră că „sistemul” îi pune „talpă după talpă” lui Dominic Fritz.
„… sistemul s-a speriat, de aceea i-ar pune talpă oricând şi oricum (n.red. – lui Dominic Fritz). Nu ne vom lăsa intimidaţi de nimeni şi de nimic! Vom continua pe linia curajului şi vom susţine reforma profundă a statului. Indiferent cine e deranjat şi indiferent de riscuri, împreună vom merge până la capăt pe calea corectitudinii şi ne vom respecta misiunea de a transforma în bine viitorul copiilor noştri în România”, a scris Irineu Darău pe pagina sa de Facebook.
Clotilde Armand, fost primăriță USR de la Sectorul 1, una dintre cele mai vocale voci ale partidului care „apără Justiția” doar atunci când nu sunt vizați chiar membrii săi, a dus un adevărat război cu Agenția Națională de Integritate (ANI).
În urma deciziei definitive, fosta primăriță a pierdut dreptul de a mai ocupa o funcție eligibilă. Clotilde Armand a pierdut mandatul de senator obținut ulterior.
Curtea de Apel București a desființat, însă, „argumentele” adus de Clotilde Armand în fața instanței de judecată. (informații punctuale AICI)
ANI a sesizat Parchetul. Clotilde Armand a fost trimisă în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane.
Procesul penal se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1. Dosarul a înregistrat amânări repetate ale pronunțării unei sentințe în primă instanță.
Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății este urmărit penal, din decembrie 2023, în dosarul vaccinurilor anti-COVID. Alături de el mai sunt urmăriți penal și Ioana Mihăilă, fost ministru USR al Sănătății, dar și fostul premier liberal Florin Cîțu.
Procurorii DNA au anunțat, la momentul respectiv, începerea urmăririi penale față de fostul premier Florin Cîțu și față de foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Vasile Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru achiziția vaccinurilor anti-Covid-19.
Procurorii DNA au precizat că achizițiile de vaccinuri au cauzat bugetului statului român un prejudiciu de un miliard de euro.
„În cauza mediatizată prin comunicatele 856/VIII/3 din 21 septembrie 2021, nr. 1084/VIII/3 din 23 noiembrie 2023 și 1130/VIII/3 din 6 decembrie 2023, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combaterea corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul VOICULESCU VLAD VASILE, la data faptelor având funcția de ministru al Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunilor de: