Judecarea dosarului referendumului, amânată pentru că 59 de inculpați nu au avut avocați

Instanța supremă a amânat, vineri, la primul termen, judecarea dosarului „Fraudă la referendum”, în care sunt acuzați Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, după ce 59 dintre inculpați au transmis cereri că vor un nou termen pentru a-și angaja avocați și pentru pregătirea apărării.

Liviu Dragnea a lipsit de la primul termen de judecată al dosarului „Fraudă la referendum”, el fiind reprezentat în instanță de avocatul său, Marian Nazat, care nu a adresat nicio cerere în numele clientului său.

Grefierul de ședință a anunțat că 59 de inculpați din acest dosar au transmis la dosarul cauzei solicitări prin care au cerut judecarea cauzei la un alt termen, fie pentru a-și angaja avocați, fie pentru a-și pregăti apărarea.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.451. Trump îl îndeamnă pe Zelenski „să se miște” pentru a obține un acord de pace. Rusia a mai cucerit 3 localități

07:53

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Nicușor Dan ne spune că nu are încredere că acest Consiliu pentru Pace nu ar încălca anumite legi internaționale”

07:30

Una dintre părțile vătămate din acest dosar, Otilia Bouroș, le-a cerut judecătorilor să îi schimbe calitatea în martor, arătând că asupra ei se fac presiuni.

Procurorul DNA a fost de acord cu cererile de amânare, iar în legătură cu solicitarea părții vătămate a arătat că la acest moment nu poate fi discutată o astfel de cerere. Acesta a motivat că este necesar să se asigure apărarea tuturor inculpaților pentru discutarea unor astfel de cereri.

Judecătorii instanței supreme au acordat un nou termen în acest dosar la 6 decembrie, dată la care vor fi citați toți cei judecați în această cauză.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, și a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere a DNA și a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.