Judecătoarea Viorica Dinu și Antonela Costache rămân în arest

Judecătoarele Viorica Dinu și Antonela Costache, trimise în judecată pentru fapte de corupție, rămân în arest, a decis, Curtea de Apel București, care a respins cererile acestora de înlocuire a măsurii preventive.

Hotărârea instanței, care a fost luată joi, nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Viorica Dinu a declarat joi, în fața magistraților Curții de Apel București, că se simte „umilită” de condițiile din închisoare, întrucât „persoanele cu studii superioare nu trebuie să stea în același loc cu analfabeții.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

În opinia ei, închisorile din România nu sunt pregătite să încarcereze oameni cu studii superioare.

„Faptul că sunt închisă mă umilește și nu îmi oferă nicio altă formă de educare. În prezent, în România, penitenciarele nu sunt pregătite să încarcereze persoane cu studii superioare. Acestea sunt amestecate cu analfabeți, cu care nu ai ce să discuți și care nu te înțeleg. Indiferent ce se întâmplă în viață cu un magistrat, el trebuie să își păstreze demnitatea. Eu am mi-am pierdut această demnitate dintr-o greșeală sau din prea multă milă față de oameni”, a spus Viorica Dinu.

Primul termen pentru judecarea în fond a dosarului a fost fixat de instanță pentru 17 octombrie.

Viorica Dinu și Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în 5 iulie.

Antonela Anemary Costache, judecător la Tribunalul București – Secția penală, în prezent suspendată din funcție, a fost trimisă în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită, trafic de influență, complicitate la infracțiunea de trafic de influență și alte trei infracțiuni informatice.

Viorica Dinu, care și-a dat demisia din funcția de judecător la Secția penală a Tribunalului București, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, va fi judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat, cinci infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată și trei infracțiuni de luare de mită.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu (care a purtat numele Nuțu în perioada 8 martie 2011 – 09 aprilie 2013), avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul București, soția acestuia, Daniela Petre, avocata lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducanu, și soțul acesteia, Bogdan Marian Bobocel.

Alături de aceștia vor fi judecați Sorin Vasilescu și Iulia Neamțu, grefieri la Tribunalul București, Angela Cîrlan, Leon Marius Neagu, Marian Vasile Tudor, Marian Catrin, Carmen Ionela Dăncuță, Nicolae Petrișor, fost Duduianu, zis „Cristofor”, Ștefan Mincă, zis „Rosovelt”, Laurențiu George Dinu, zis „Gore”, Cornel Lucian Enculescu, Tony Viorel Iaparnicu, Dragoș Pandele și Silviu Constantin Amza, Bogdan Petrică Bagoli și Dragoș Dumitrescu.

Procurorii au arătat, în actul de sesizarea a instanței, că Viorica Dinu și Antonela Costache se foloseau de calitatea de magistrat pentru a promite pronunțarea unor hotărâri judecătorești „dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influență”, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.

Procurorii îl acuză pe Marian Staicu de faptul că, în perioada august 2012 – februarie 2013, prin încercări repetate de corupere a magistraților, a urmărit să obțină la Tribunalul București o soluție definitivă de punere în libertate a fratelui său, Dinel Staicu, judecat în stare de arest preventiv pentru infracțiuni asimilate corupției.

Pe 14 ianuarie 2013, dosarul a fost repartizat la Secția II-a penală a Tribunalului București, la completul din care făceau parte judecătoarele Dinu și Costache. Procurorii suțin că repartizarea a fost efectuată fraudulos de magistratul Antonela Costache, pe atunci președinte al Secției Secției a II-a penale, care a introdus și a modificat în sistemul ECRIS date informatice (complexitate și parametri de timp), „fără drept (cu depășirea limitelor autorizării), astfel încât caracterul aleatoriu al distribuirii a fost eludat, iar dosarul a fost repartizat la singurul complet care devenea în acest fel eligibil”.