Kelemen Hunor: Muzeul Literaturii s-ar putea muta în fostul sediu al Bibliotecii Naționale

Contactat joi de MEDIAFAX, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că instituția pe care o conduce nu are posibilitatea nici financiară, dar nici administrativă pentru a rezolva problema clădirii Muzeului Național al Literaturii Române.

„Ministerul degeaba se gândește și degeaba meditează, că nu are posibilitate nici financiară, nici administrativă de a rezolva problema Muzeului Literaturii, vorbim de clădire. Ministerul Culturii (MC) nu deține nicio clădire care poate fi folosită pentru acest scop, chiar că nu avem clădiri corespunzătoare nici pentru muzeele noastre, nici pentru instituțiile noastre. Mă și mir că o entitate cum este Primăria Generală, cum este Consiliul General nu găsește o soluție în șapte ani de zile pentru această instituție. Are un buget mult mai mare decât Ministerul Culturii, Ministerul Culturii nici în 20 de ani nu are bugetul cât are Capitala, are și patrimoniu imobil și poate are și capacitatea de a construi dacă nu are o clădire corespunzătoare. Asta în ceea ce privește financiar”, a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor.

De asemenea, Kelemen a precizat pentru MEDIAFAX că, în contextul în care Muzeul Național al Literaturii Române nu este o instituție în subordinea Ministerului Culturii, MC nu poate acorda nici sprijin financiar și nici un sediu, având în vedere că legea nu permite acest lucru.

„Administrativ, pentru o instituție care nu este în subordinea Ministerului Culturii, eu nu pot da nici bani, nici sediu, fiindcă ar fi deturnare de fonduri, nu ne permite legea. Și totuși ce am făcut noi în această situație, în aceste condiții? Eu pot să vă spun că, din păcate, că Muzeul Literaturii nu ține de Ministerul Culturii fiindcă eu am văzut discuții la nivel de Consiliu General și nu mă refer acum la Sorin Oprescu, mă refer la consilierii din Consiliu General și am văzut care erau abordările. Incredibil, totuși este capitala țării, nu este o comună unde din cer a picat Muzeul Literaturii care nu au văzut până acum așa ceva. Incredibil. Îmi pare rău că nu ține de Ministerul Culturii această instituție”, a mai spus Kelemen Hunor.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a spus că Ministerul Culturii a oferit spațiu de depozitare pentru patrimoniul Muzeului Literaturii. „(…) atât am putut să oferim, fiindcă patrimoniul, nu numai patrimoniul Blaga, și aici Dorli Blaga are dreptate 100%, tot patrimoniul Muzeului Literaturii este un patrimoniu extrem de valoros și extrem de important și extrem de vulnerabil, la fel de fel de schimbări. Vorbim despre un suport care se degradează și de aceea am spus că noi putem oferi spațiul de depozitare. Este adevărat, în Casa Scânteii, pentru că doar acolo avem niște încăperi, dar asta înseamnă în spații sigure, atât din punct de vedere al microclimatului, pentru că acolo nu este umezeală, (…), dar și din alt punct de vedere, poate fi închis depozitul respectiv și izolat astfel încât să fie în siguranță”, a mai explicat ministrul Culturii.

Totodată, acesta a precizat că au existat „niște discuții” cu Camera de Comerț, iar Muzeul Literaturii ar putea fi mutat în fosta clădire a Bibliotecii Naționale. „În același timp, au fost niște discuții cu Camera de Comerț, fosta clădire a Bibliotecii Naționale, vizavi de Banca Națională, să fie sediul muzeului, dar asta va mai dura câteva luni, dacă lucrurile rămân așa cum am înțeles eu că au fost stabilite. O altă variantă, la care eu în acest moment pot să mă gândesc, din patrimoniul RA- APPS (Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, n.r.), eventual dacă există o clădire care poate să fie sediul muzeului, care să fie trecut la Primăria Generală, în patrimoniul Primăriei, și aici nu știu eu care sunt imobilele și care sunt posibilitățile RA-APPS. Din păcate, Ministerul Culturii asta a putut face”, a mai spus Kelemen Hunor.

De asemenea, Kelemen Hunor a precizat că este revoltat de atitudinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. „Am vorbit și cu directorul (Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, n.r.), adevărat, acum două luni de zile, atunci am oferit spațiul de depozitare, am vorbit cu primarul general (Sorin Oprescu, n.r.) și au zis că «da» pentru spațiul de depozitare, acele spații oferite de noi în Casa Scânteii. Acum, ce simbolizează Casa Scânteii? Dacă ne gândim așa, putem să ne gândim așa, dar atunci ar trebui să demolăm și blocurile construite de Ceaușescu în comunism, nu numai Casa Scânteii și Parlamentul României și tot ce s-a construit. Nu pot să fie de acord cu o astfel de abordare. Au trecut totuși 25 de ani și acolo avem spații de depozitare. Asta a fost soluția noastră, asta a fost posibilitatea noastră de a oferi ceva pentru o instituție care nu ține de noi. Mă mir și mă revoltă atitudinea Consiliului General”.

„Noi facem tot posibilul (pentru a rezolva situația de la Muzeul Literaturii, n.r.). (…) Vom colabora cu Primăria, alte instituții ale statului, pentru că noi (MC, n.r.) nu avem un imobil corespunzător”, a mai precizat acesta.

Pe de altă parte, Ioan Cristescu, directorul MNLR, a precizat, joi, pentru MEDIAFAX că, până în acest moment, au fost mutate la Casa Presei toate lucrurile necesare pentru „activitatea curentă” a instituției, precum „biblioteca, librăria, birourile administrative, birourile angajaților”. În ceea ce privește patrimoniul, directorul MNLR a spus că acesta nu a fost încă mutat.

„Patrimoniul încă nu l-am mutat. O să începem de mâine, și sâmbătă și duminică îl mutăm”, a declarat Ioan Cristescu.

Întrebat când va putea publicul vizita din nou muzeul, Ioan Cristescu a spus că sediul de la Casa Presei este doar pentru „depozitare, conservare și inventariere”, iar Muzeul Național al Literaturii Române nu va fi deschis pentru vizitare mai devreme de un an.

„Am și eu o promisiune pe care a făcut-o publică premierul (Victor, n.r.) Ponta, am și promisiunea Primăriei Capitalei că în următoarea perioadă, după ce terminăm cu mutatul, vom căuta o clădire”, a mai spus Ioan Cristescu.

Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, i-a trimis, miercuri, o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta, „în memoria tuturor personalităților culturii române, ale căror manuscrise se află în posesia fostului «Muzeu al literaturii române», în curs de desființare”.

„M-am consultat cu specialiști care au lucrat la muzeu. Cel mai important este Fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este puțin, pentru ca Mitzura (Arghezi, n.r.) a păstrat totul la Mărțișor (Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, n.r.). Pe care, de altfel, a reușit să îl salveze de intențiile de demolare ale lui Ceaușescu”, se mai arată în scrisoarea pe care Dorli Blaga i-a adresat-o premierului Victor Ponta, căruia i-a transmis că este „prea tânăr” ca să știe că „Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis”.

Fiica scriitorului mai spune că a donat, în 1980, Muzeului Literaturii biblioteca tatălui său. „Carte străină achiziționată de el în timpul carierei lui de funcționar al Ministerului de Externe (1926 – 1939), completată cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat (decedat 1908). Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluată la prețul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere”, se mai arată în scrisoarea deschisă, publicată pe site-ul contributors.ro.

Dorli Blaga îi cere premierului Victor Ponta să facă uz de autoritatea sa și să salveze „de la moarte sigură acest foarte valoros patrimoniu, prin transferarea în acea instituție care să asigure conservarea în cele mai bune condițiuni a acestuia”.

La rândul său, Ioan Cristescu, directorul MNLR, a precizat, joi, pentru MEDIAFAX că Fondul Blaga este unul dintre cele importante pe care le are muzeul.

Mai multe proteste au avut loc în Capitală după ce s-a aflat că Muzeul Național al Literaturii Române ar urma să fie închis, întrucât clădirea, situată pe Bulevardul Dacia, unde își desfășura activitatea instituția a fost retrocedată, iar proprietarul a somat muzeul în privința întreruperii activității din 15 iunie.

Pe de altă parte, Primăria Municipiului București spune că încearcă să găsească un nou sediu pentru MNLR. Astfel, pe 5 iunie, reprezentanții Primăriei Municipiului București (PMB) au precizat pentru MEDIAFAX că, având în vedere faptul că există o hotărâre definitivă și executorie prin care clădirea în care își desfășoară activitatea Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a fost retrocedată, dar și că proprietarul a somat instituția în privința întreruperii activității din 15 iunie, municipalitatea a luat măsuri de punere în siguranță a patrimoniului, conform Legii 311/2003 (a muzeelor și colecțiilor), prin promovarea unei hotărâri de Consiliu General de bugetare și finanțare a lucrărilor specifice și pregătire a unor spații adecvate de expunere și conservare. Prin nota de fundamentare din 23 mai, a fost solicitată Consiliului General al Municipiului București (CGMB), sub autoritatea căruia se află MNLR, alocarea sumei necesare închirierii unui nou spațiu, dar și transportului obiectelor de patrimoniu, conservării și păstrării acestora.

„Din scrisoarea MNLR nr. 1593/23.05.2014, prin care se solicita asigurarea de urgență în bugetul instituției a sumelor necesare pentru finanțarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spațiilor din incinta imobilului și relocarea activității muzeale, rezultă un necesar total de suplimentare a bugetului instituției cu suma de 2.550 mii lei”, au precizat la momentul respectiv reprezentanții municipalității.

Solicitarea muzeului nu a fost însă aprobată în ședința CGMB din 30 mai.

Reprezentanții PMB au mai arătat că, deoarece muncipalitatea nu deține un spațiu adecvat desfășurării activității acestui muzeu, s-a solicitat Ministerului Culturii și RA-APPS identificarea unui spațiu adecvat, cele două instituții răspunzând însă că nu dispun de un astfel de spațiu.

Întemeiat în 1957, Muzeul Literaturii ființa pe șoseaua Kiseleff, într-un imobil care, în prezent, este sediul central al Partidului Social Democrat, și a trebuit mutat ulterior pentru că acea clădire nu dispunea de suficient loc pentru întregul patrimoniu literar al instituției.

Muzeului Național al Literaturii Române i-a fost repartizat actualul sediu în anul 1967, când Tudor Arghezi a avut o intervenție la fostul dictator Nicolae Ceaușescu pentru ca spațiul din bulevardul Dacia să fie o casă a manuscriselor, documentelor și studiului. „Atunci, Arghezi, la îndemnul altor personalități și scriitori, cum a fost Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu, n.r.), primul director al muzeului, a sunat la Ceaușescu și a spus că vrea acest sediu și că se cuvine”, a declarat Oana Oros, coordonatorul proiectelor educative la MNLR, pentru MEDIAFAX.

În anul 2013, Muzeul Național al Literaturii Române a avut 14.726 de vizitatori, din care 10% au fost străini, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții muzeului.

Printre evenimentele organizate de MNLR în 2013 se numără o expoziție de ceasuri, în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, Festivalul internațional TNCP (Tu nu citești poezie?), Ziua Mondială a Poeziei, Noaptea europeană a muzeelor, Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor, Teatru de la muzeu, Cinemateca literaturii, Seri de literatură și muzică, Congresul Național de Istorie a Presei, ediția a VI-a, și o întâlnire cu scriitorul francez Achmy Halley, directorul rezidențelor de creație de la Villa Marguerite Yourcenar (Franța).

Pe de altă parte, MNLR, care funcționează în subordinea Primăriei Municipiului București, a avut un buget de 2.745.000 lei, suma din biletele vândute de instituție ridicându-se la 54.516 de lei.

Muzeul Literaturii Române din București are o arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu și cărți vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică și culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.