Klaus Iohannis, peste Mugur Isărescu în topul încrederii românilor. Cum a scăzut Ponta din octombrie până acum

Astfel, potrivit datelor Inscop, Iohannis se situează în fruntea clasamentului încrederii în personalități cu 60% încredere multă și foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). Președintele ales este urmat de Mugur Isărescu, cu 45,7% (42,6% în octombrie), și de premierul Victor Ponta, care acumulează 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).

Pe poziția a patra se situează Sorin Oprescu, creditat cu 23% încredere multă și foarte multă (27,3% în octombrie). Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu, cu 22,5% (comparativ cu 30,7% în octombrie). Traian Băsescu este cotat cu 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie).

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

În clasamentul încrederii în personalități se mai regăsesc George Maior — 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană — 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu — 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu — 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei — 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu — 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga — 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban — 11,6%, Emil Boc — 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu — 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan — 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea — 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea — 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu — 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes — 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor — 4,8% (7,1% în octombrie).

Despre clasamentul încrederii în personalități, politologul Remus Ștefureac, director Inscop, afirmă că alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra acestuia atât din punctul de vedere al ordinii, cât și al procentelor de încredere de care se bucură personalitățile măsurate.

„Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis și sancționează restul oamenilor politici (cu mici excepții ale unor lideri care înregistrează creșteri foarte ușoare). Datele privind încrederea în personalități trebuie analizate cu reținere, ținând cont de contextul emoțional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoționale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, inclusiv în contextul discursului public legat de împrospătarea clasei politice”, afirmă Ștefureac.

Cât privește partidele politice, potrivit aceluiași sondaj, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obține 41,7% din voturi — dintre cei care exprimă o opțiune de vot clară (31,8% în octombrie), urmată de Alianța PSD-UNPR-PC, cu 38,8% (41,9% în octombrie), PMP — 5,6% (6,4% în octombrie) și UDMR — 5,1% (5,3% în octombrie).

Foto: (c) www.inscop.ro

Potrivit sondajului, PLR este cotat cu 3,3% (4,7% în octombrie), PP-DD cu 2,3% (3,9% în octombrie), PRM cu 1,2% (2,8% în octombrie), PNȚCD cu 0,6% (față de 0,9% în octombrie) și alt partid cu 1,4%.

Procentele, precizează Inscop, se raportează la totalul celor care au exprimat o opțiune de vot. Raportat la totalul populației intervievate, 16,1% nu sunt hotărâți, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu știu sau nu răspund la întrebare.

Despre datele privind partidele politice, Remus Ștefureac apreciază că trebuie analizate în contextul emoțional post-electoral.

„PNL-PDL beneficiază de perioada de grație specifică oricărei organizații politice care obține direct sau indirect, printr-un candidat prezidențial, un succes electoral semnificativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor personalități ale celor două partide cu certe probleme de imagine și reputație vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC, deși a suferit un eșec electoral, își păstrează un nivel ridicat de susținere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidențiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează”, afirmă directorul Inscop.

Cât privește PSD, Ștefureac afirmă că și în cazul acesta „modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitățile certe de imagine ale unor personalități sau felul în care vor depăși testele finalului de an — noul buget și restructurarea guvernului — își vor pune amprenta asupra susținerii electorale a alianței și a PSD în mod special”.

Directorul Inscop remarcă faptul că primele două partide clasate adună împreună puțin peste 80%, lucru care apropie România mai degrabă de situația unei țări cu sistem bipartid, care are avantajul unor guvernări mai stabile pe termen lung și mai coerente din punct de vedere al politicilor publice.

„Barometrul Inscop — Adevărul despre România” a fost realizat de Inscop Research la comanda „Adevărul” în perioada 27 noiembrie — 2 decembrie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1.076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.