Kovesi: Doar 17% din dosare au pornit de la sesizări ale SRI sau în urma articolelor din presă

Centrul Român pentru Politici Europene a prezentat Indexului Sustenabilității DNA, o evaluare a activității DNA din perspectiva sistemului judiciar, dar și a societății civile. Unul dintre parametrii evaluați de raportul CRPE vobește despre interacțiunea DNA cu serviciile de inforrmații din România.

Din analiza CRPE a reieșit că SRI susține DNA în activitatea de acticorupție prin sesizări și suportul tehnic. Aceste două aspecte primind în evaluare nota 7,5, respectiv 7,2. Una din îngrijorările societății civile este însă aceea că SRI este mult prea implicat în activitatea DNA, ceea ce ar putea afecta activitatea instituției.

În schimb, raportul a constatat că percepția în privința Departamentul de Informații și Protecție Internă (al MAI), Direcția generală de informații a Apărării (MAN), Serviciul de Informaţii Externe (SIE) este aceea că nu susțin activ lupta anticorupție a DNA.

EXCLUSIV Incredibila poveste neștiută a banditului Soroiu. Securitatea îi ceruse să-l elimine pe disidentul Paul Goma, la Paris

05:00

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

Referitor la îngrijorările exprimate în legătură cu implicarea prea consistentă a SRI în activitatea DNA, Laura Codruța Kovesi a explicat că statistica nu susține o astfel de teză. Procurorul șef al DNA a arătat că cele mai multe dosare de corupție nu pornesc de la SRI.

Spre deosebire de anii anteriori, acum ne bazăm mai mult pe denunțuri si sesizări de la cetățeni pentru a porni investigații, și mai puțin pe sesizările de la alte instituții sau pe sesizările din oficiu.  Mai jos, explicația Codruței Kovesi:

„Deși există o percepție referitoare la creșterea implicării SRI în activitatea DNA am constatat că în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informațiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice ori  sau primite de la serviciile de informații, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare.

Referitor la colaborarea interinstituțională pot să vă spun că DNA este deschisă la cooperarea și colaborarea cu orice instituție a statului care are atribuții de identificare, investigare sau judecare a faptelor de corupție.

Limitele colaborării sunt stabilite strict de lege și cel care ia toate deciziile și are responsabilitatea dosarului este procurorul – nu funcționarul public care face o sesizare, nu ofițerul de informații care trimite o informare și nici ofițerul de poliție sau alte persoane cu care procurorul poate colabora în activitate”, a declarat Kovesi.