MAE ungar îi răspunde lui Corlățean: Autonomia maghiarilor din România nu încalcă Tratatul de bază

Anna Nagy a făcut aceste declarații ca reacție la afirmațiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlățean.

„Ungaria a arătat foarte clar că situația minorității maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la București efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

„În privința autonomiei, Guvernul României riscă să declanșeze dispute cu propriii cetățeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetățeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

„Totuși, istoria arată că autonomia nu poate fi obținută fără susținerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că „inițiativele Ungariei nu vizează obținerea autonomiei teritoriale”. „Acest lucru este adesea interpretat greșit de partea română”, insistă oficialul ungar.

Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, a declarat că afirmațiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România și Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia. „Fiecare declarație a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective și la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilității Tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat”, a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureșului, ministrul de Externe, Titus Corlățean, conform corespondentului MEDIAFAX.

Corlățean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază și să respecte angajamentul internațional asumat „solemn” de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internațional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minoritățile este singurul care are dreptul și obligația de a gestiona situația de pe teritoriul său și de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identității minorităților, sarcină de care statul român „s-a achitat cu brio”, devenind un model în Uniunea Europeană. „Această temă, care este o temă artificială, a așa-numitei autonomii a Ținutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităților administrative și din punctul de vedere al declarațiilor pe care decidenții politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 și anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relația bilaterală nu acceptăm drepturi colective și autonomii pe criterii etnice”, a precizat ministrul de Externe.

Referindu-se la declarațiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit cărora statul ungar și autoritățile acestuia au dat dovadă de respect în relațiile româno-ungare, în timp ce partenerul român nu, Titus Corlățean a menționat că respectul se manifestă, în primul rând, prin menținerea fundamentului juridic și politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre România și Ungaria din 1996.

Întrebat cum califică proiectul de autonomie propus de UDMR, care prevede, între altele, că locuitorii care nu doresc să se conformeze autonomiei teritoriale a așa-numitului Ținut Secuiesc au dreptul să ceară strămutarea în decurs de șase luni de la adoptare, Titus Corlățean a declarat că acestea „sunt chestiuni absolut inacceptabile”, rezultatul unor idei extremiste care nu au ce căuta într-o societate democratică. „Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aștept cu mare interes pentru a vedea exact care sunt ideile de acolo, dar chestiuni legate de strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetățeni români, în speță de etnie română, absolut că nu sunt de acord, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară ca idee și sunt rezultatul unor idei extremiste care nu au ce căuta într-o societate cu adevărat democratică”, a precizat Corlățean.

Ministrul de Externe a afirmat că nu este întâmplătoare „reticența” lui față de autonomia pe criteriul etnic, amintind că și bunicul său, Nicolae Corlățean, a „îndrăznit” să ridice vocea „împotriva” fostei Regiuni Autonome Maghiare. Corlățean a conchis că nu numai maghiarii din România au dreptul la propria istorie, ci și românii au dreptul „la propria memorie, la propria interpretare a istoriei, la propriile sensibilități”. „Și trebuie să o spunem cu mai multă vigoare publică și cu mai multă demnitate, mai ales în dialogul cu autoritățile ungare. Pentru că, ori de câte ori un demnitar al statului ungar, la Budapesta, sau mai ales aici, pe teritoriul României, aduce în discuție lucruri care pentru noi, românii, reprezintă o sensibilitate aparte, creează o anumită reacție și acest lucru nu înseamnă respect, respectul pe care premierul Ungariei îl menționa pe teritoriul României. Eu nu pot accepta ca noi să fim muți, în țara asta, de ani de zile, când vorbim de simbolistica Trianonului, care pentru noi înseamnă altceva. Noi nu avem a comemora Trianonul, noi avem a celebra și a marca simbolistica Trianonului”, a conchis Corlățean.