Mandat european de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru, emis de Tribunalul Sibiu

Tribunalul Sibiu a emis pe numele lui Gregorian Bivolaru, condamnat la șase ani de închisoare pentru act sexual cu un minor, mandat european de arestare, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX prim-procurorul Parchetului Tribunalului Sibiu, Adriana Șandru.

„Imediat după pronunțarea sentinței definitive, la București, s-a cerut emiterea unui mandat european și internațional de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru, cunoscut fiind faptul că acesta nu se află în țară. Acest lucru a fost cerut de către colegii de la București având în vedere că ultimul domiciliu din România Bivolaru l-a avut în București. Acest mandat a fost deja emis de către Tribunalul Sibiu, nu știu exact la ce dată”, a spus prim-procurorul Adriana Șandru.

Potrivit acesteia, pe numele lui Gregorian Bivolaru a fost emis și un mandat de urmărire internațională.

Șandru a precizat că emiterea mandatelor s-a făcut de către Tribunalul Sibiu deoarece a fost instanța de fond în dosarul lui Gregorian Bivolaru.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Dacă americanii vor să termine conflictul în 2 săptămâni vor fi nevoiți să ofere iranienilor ceva în schimb”

09:00

CONTROVERSĂ Putin lovește fără milă Ucraina, dar trage cu ochiul către Moldova. „Războiul Kremlinului împotriva Europei a deschis un nou front”

09:00

„Aici s-a judecat fondul dosarului. Bivolaru a fost achitat, iar noi am făcut apel la Curtea de Apel Alba-Iulia. Și acolo a fost achitat, iar colegii de la Alba au făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dat sentința definitivă de condamnare”, a mai declarat Șandru.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu, Cornelia Prundaru, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că nu poate preciza data la care a fost emis mandatul de arestare, procedura de emitere a acestuia fiind confidențială.

„Conform articolului 88 al Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, procedura emiterii mandatului de arestare este confidențială până în momentul prinderii persoanei respective. Aceste proceduri sunt exceptate de la regula liberului acces la informații. În aceste condiții, registrul nu este destinat publicității”, a spus Cornelia Prundaru.

Potrivit unor surse judiciare, mandatul european de arestare și mandatul internațional de urmărire au fost emise săptămâna trecută de Tribunalul Sibiu, acestea fiind trimise ulterior și Poliției.

„Au fost emise un mandat european de arestare și un mandat de urmărire internațională. Au fost implementate în cele două baze de date, Interpol și SIS”, a declarat pentru MEDIAFAX Raluca Seucan, directorul Centrului de Informare și Relații Publice din Inspectoratul General al Poliției Române.

Ministerul Justiției arată, într-un răspuns trimis la solicitarea agenției MEDIAFAX, că în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, procedurile de extrădare au fost înlocuite cu cele de predare în baza mandatelor europene de arestare.

„Procedura mandatului european de arestare are la bază principiul comunicării directe între autoritățile judiciare emitente și cele de executare. Din perspectiva României, mandatele europene de arestare se emit exclusiv de către instanțele judecătorești, în speța de față (cazul lui Gregorian Bivolaru, n.r.), de către instanța de executare, și se transmit direct autorităților străine competente. Prin urmare, instanța de executare și nu Ministerul Justiției este cea care solicită arestarea și predarea unei persoane dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene în România. Acesteia îi revine responsabilitatea emiterii unui astfel de mandat și transmiterii directe spre executare autorităților statului străin”, a precizat Ministerul Justiției în documentul trimis agenției MEDIAFAX.

Potrivit Ministerului Justiției, „dacă și în ce măsură o persoană condamnată definitiv în România, care beneficiază într-un alt stat de statutul de azilant sau de imunitate de jurisdicție penală, poate executa pedeapsa aplicată de instanța română pe teritoriul statului respectiv este un aspect care ține de legislația acelui stat”.

Potrivit articolului 65 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, „în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la îndeplinire, întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanța care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanța de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliție, emite un mandat de urmărire internațională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea difuzării prin canalele specifice”.

Mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării conține toate elementele necesare identificării persoanei urmărite, o expunere sumară a situației de fapt și date privind încadrarea juridică a faptelor, precum și solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării. Semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen echivalează cu un mandat de urmărire internațională în vederea extrădării, potrivit prevederilor articolului 65.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat, pe 14 iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la șase ani de închisoare cu executare pentru act sexual cu un minor în formă continuată, decizia fiind definitivă.

Prin aceeași decizie, ICCJ l-a achitat pe Bivolaru de perversiuni sexuale în legătură cu victima Mădălina Dumitru, pe motiv că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Pentru același motiv și în cazul aceleiași victime, Bivolaru a fost achitat și pentru fapta de trafic de minori.

Instanța l-a mai achitat pe Bivolaru, pe motiv că fapta nu există, în cazul acuzației de act sexual cu un minor în legătură cu victima Ilinca Simionescu, și pentru trafic de minori în legătură cu aceeași victimă, pe motiv că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive.

De asemenea, ICCJ a încetat procesul penal față de Bivolaru în legătură cu fapta de act sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Arabela Marquez și totodată pentru fapta de corupție sexuală în legătura cu victima Mădălina Dumitru, în ambele cazuri constatându-se prescrierea faptelor.

Totodată, instanța a încetat procesul penal pe numele lui Bivolaru pentru tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei, fapta fiind prescrisă.

Gregorian Bivolaru a plecat din România după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia. În noiembrie 2005, autorităților române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Ulterior, în decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autorităților suedeze.

Din 23 mai 2013, instanța supremă l-a citat în dosar pe Gregorian Bivolaru și cu noul său nume, Magnus Aurolsson.

Fondatorul MISA are termen în toamnă și într-un dosar de trafic de persoane, alături de 20 de membri MISA. Procesul urmează să aibă loc la Cluj-Napoca, dosarul aflându-se pe rol încă din 14 aprilie 2009.

Gregorian Bivolaru și 20 de membri ai Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) au fost trimiși în judecată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism în 15 iunie 2007, iar procesul a început la Tribunalul București.

Potrivit presei italiene, Gregorian Bivolaru ar fi vizat și într-o anchetă din Italia legată de activitățile MISA. În decembrie 2012, în cadrul acestei anchete, autoritățile italiene au făcut percheziții în 25 de locuri din mai multe orașe, MISA fiind suspectată de aducerea la sclavie, recrutarea tinerilor pentru a practica orgii sexuale și pornografie, conform presei din Peninsulă.