Membrii Asociației Colectiv vor să-l dea în judecată pe Raed Arafat

”Poate Arafat scapă, dar asta trebuie să o hotărască legea. Eu îmi doresc asta (să îl acționez în judecată n.r.) pentru că îl consider vinovat. El este imaginea, el a ieșit la televizor”, a spus Eugen Iancu, duminică, la lansarea Asociației Colectiv GTG 3010, fondată de supraviețuitori din Colectiv și de părinții și rudele victimelor.

Asociația își propune să reprezinte interesele persoanelor afectate de incendiul din clubul Colectiv, din data de 30 octombrie 2015, și să deruleze activități care să prevină astfel de tragedii în România. Membrii fondatori ai Asociației sunt Eugen Iancu, Laura Belu, Laurențiu Istrate, Ema Bărăscu, Irina Chelba, George Hogea și Mariana Oprea. Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr de 25 de ani care a murit în urma incendiului din Colectiv, a spus că cei vinovați, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care a dat aviz de funcționare clubului, până la Raed Arafat, trebuie să plătească în fața legii pentru ce s-a petrecut în Colectiv.

DEZASTRU Bilanțul cutremurelor din Venezuela a ajuns la aproape 3.000 de morți și 17.000 de răniți

00:10

FOTO Ziua Națională a Statelor Unite în imagini. Cum au celebrat americanii aniversarea celor 250 de ani de independență

23:32

„Încercăm să nu tăcem pentru că ISU a autorizat acel club, pentru că nu funcționa de două zile, funcționa de cinci-șase ani acolo. Statul nu trebuia să lase clubul să funcționeze cu o singură ieșire, fără autorizații sanitar-veterinare, fără autorizații ISU, fără autorizații de la Primărie, despre acel club știa toată lumea, pentru cum a funcționat, trebuie să răspundă autoritățile. La autorizarea acelui punct de lucru, ISU este de vină pentru că a permis funcționarea lui, cu extinctoare expirate sau neîncărcate, fără uși de ieșire”, a declarat Iancu.

Despre organizarea autorităților în noaptea incendiului, Iancu spune că „a fost un dezastru”. „La Colectiv, pompierii s-au dus la o poartă greșită, au lăsat mașinile la acea poartă, au venit pe jos, au ocolit toate blocurile, au intrat fără mască, fără nimic, au văzut că nu se poate interveni, s-au întors la mașină. Au fost niște greșeli enorme. (…) Vrem ca justiția să își facă treaba, să fie lăsată să își facă treaba pentru că sunt domni care consideră că dacă cercetările duc mai sus decât trebuie este bine ca acestea să fie oprite”, a spus Iancu.

De asemenea, membrii fondatori au criticat și faptul că victimele nu au fost trasportate de urgență în străinătate, în condițiile în care spitalele românești nu aveau resursele să îngrijească un număr mare de arși deodată. Nu în ultimul rând, rudele amintesc de faptul că victimele au contactat infecții în spitalele românești, infecții care le-au costat viața.

Principalele obiective ale Asociației Colectiv GTG 3010 sunt monitorizarea anchetelor în desfășurare în cazul incendiului de la Clubul Colectiv, precum și inițierea unor noi anchete în instituțiile statului, care să identifice persoanele responsabile din toate nivelurile ierarhice care nu și-au exercitat atribuțiile postului, fapt ce a condus la această groaznică tragedie.

De asemenea, un alt obiectiv este ajutorarea victimelor din accidente și incendii, din punct de vedere juridic și medical și a persoanelor afectate de incendiul din Clubul Colectiv, pentru ameliorarea stării lor de sănătate până la însănătoșirea completă, integrarea socială și recâștigarea demnității personale.

În Raportul Corpului de Control al Guvernului scrie că „intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare marte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară”. În privința activității Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) condus de Raed Arafat, raportul Corpului de Control spune că „a manifestat deficiențe”.

De asemenea, „cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat ci după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență”. Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției”.

De asemenea, Corpul de Control al Primului-ministru „a constatat că încă din primele faze ale intervenției au fost luate măsuri în vederea instalării posturilor medicale avansate, dar, ulterior, resuscitarea victimelor a avut loc în condiții improprii, direct pe asfalt.”