Mercurialul șpăgilor în dosarul fraudelor IT: Dorin Cocoș, 8-9 milioane euro mită, iar primarul Gheorghe Ștefan și ministrul Gabriel Sandu, câte 3 milioane euro

DNA a explicat în cererile prin care solicită Parlamentului aviz pentru urmărirea penală a patru foști miniștri că afacerea licențelor Microsoft a început în 2003 când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licențele au ajuns să fie vândute de un intermediar, Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-ar fi interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers.

În documentele trimise de DNA la Parlament, în susținerea cererii de ridicare a imunității minștrilor investigați, sunt inserate mai multe declarații ale martorilor. 

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

Potrivit declarațiilor unuia dintre aceștia, Florică Claudiu, reprezentant Fujitsu Siemens, a apelat la Dinu Pescariu care, la rândul său, a apelat la Dorin Cocoș. La rândul său, fostul soț al Elenei Udrea ar fi apelat la ministrul Gabriel Sandu pentru ca, în perioada 2008-2009, contractul pentru licențele Microsoft să fie reînnoite.

Martorul susține că Dorin Cocoș, Gabriel Sandu și Gheorghe Șefan, primarul municipiului Piatra Neamț, au beneficiat de diverse sume cu titlu de mită în acest caz.

Redăm mai jos pasajul relevant din dosar:

„În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României și Microsoft, Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relație bună cu Dorin Cocoș pentru a-l susține în cadrul licitației ce urma a se realiza. 

Știu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu și Dorin Cocoș. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu și Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicațiilor, fie în alte locații.  Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoș. La unele dintre întâlniri a participat și Gheorghe Ștefan, despre care se discuta că  avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

Ulterior adjudecării licitației de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoș a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd.  Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Știu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menționate, la fel și persoanele de contact.

Din discuțiile purtate am înțeles  că plata efectuată către Nicolae Dumitru  (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanție absolut necesară contractului.

Tot din discuțiile purtate am înțeles că sumele remise lui Dorin Cocoș au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retrași numerar din Elveția de Pescariu Dinu și înmânați personal de acesta lui Dorin Cocoș.

Din câte am auzit, Dorin Cocoș a primit aproximativ 8 – 9 milioane euro, iar Gheorghe Ștefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit și Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost virați în off-shore.

Din cunoștințele mele Dorin Cocoș. Dinu Pescariu și Gheorghe Ștefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privința lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro.”

Un alt martor din dosar spune că a participat la o întâlnire în care s-a negociat șpaga pentru cei menționați mai sus. Acesta a explicat că împărțirea șpăgii s-a negociat în biroul lui Dorin Cocoș. 

„În mod direct  am fost implicat și în procedura de achiziții publice de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a licențelor Microsoft destinate utilizării în administrația publică în anul 2009.

Având în vedere că, începând cu anul 2009 (luna mai, pentru licențele guvernamentale și noiembrie, pentru licențele educaționale), administrația  publică românească nu mai avea dreptul să utilizeze, legal, licențele Microsoft contractate în anul 2004 se previziona încheierea unui nou contract de achiziție a acestor licențe. În aceste condiții am luat legătura din nou cu Dinu Pescariu pe care l-am rugat să caute relații în mediul guvernamental, cunoscând posibilitățile sale în acest sens.

După un timp, în cursul lunii ianuarie 2009, Dinu Pecariu mi-a făcut cunoștință cu Dorin Cocoș, care m-a primit în biroul său din Euro Hotel, situat lângă Arcul de Triumf. Aici mai erau de față Gabriel Sandu, Ministrul Comunicațiilor și Gheorghe Ștefan, vicepreședintele PDL. În cursul discuțiilor i-am informat despre intenția mea de a participa la procedura de achiziție a licențelor Microsoft destinate administrației publice iar cei trei s-au arătat dispuși să se implice în această procedură în schimbul unor sume de bani. Chiar au fost interesați de marja de profit și de procentul pe care urma să îl ofer. 

Cu cei trei am avut mai multe întâlniri și atunci când am cunoscut cifra aproximativă a marjei de profit (în mai 2009) am stabilit sumele pe care puteam să le ofer pentru influența pe care Cocoș și Gheorghe Ștefan urmau să o exercite asupra funcționarilor publici. În ceea ce-l privește pe Gabriel Sandu procedura depindea și de el, astfel încât suma pe care a solicitat-o era cu titlu de mită. 

Am convenit – de fapt Dorin Cocoș a făcut repartizarea sumelor (ca suma de 2.300.000 euro să ajungă la Gabriel Sandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlată de prietenul acestuia, un anume Dan), suma de 4.000.000 la Gheorghe Ștefan  (prin intermediul societății DD Land Oil din Cipru) iar diferența de circa 9.000.000 euro  să fie transferată către Dinu Pescariu. Din această sumă urma ca Dinu Pescariu  să-i dea lui Dorin Cocoș suma convenită între ei”, se arată în declarația martorului citat de procurori.