Mesajul transmis de Ambasada SUA, după ce Camera Deputaților a respins, pentru a doua oară, cererea de încuviințare a urmăririi penale a lui Laszlo Borbely

„Unul dintre principiile de bază ale democrației este că toți oamenii sunt egali în fața legii”, a precizat Ambasada SUA, după ce Camera Deputaților a decis, miercuri, respingerea cererii de încuviințare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely.

Misiunea diplomatică a reamintit, totodată, că nu comentează cazuri individuale.

Reacția Ambasadei SUA survine după ce, miercuri seară, un oficial al Comisiei Europene a precizat, pentru MEDIAFAX, referindu-se la decizia Camerei Deputaților, că Executivul de la Bruxelles va monitoriza îndeaproape evoluțiile.

„Politica noastră este de a nu comenta cazuri individuale, dar, desigur, vom monitoriza îndeaproape evoluțiile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, un oficial al CE.

Camera Deputaților a respins, miercuri, cererea de încuviințare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely.

Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea Procurorului general de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely.

Fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaților, că redeschiderea dosarului său privind începerea urmăririi penale, printr-un simplu denunț, reprezintă „un abuz clar” din partea unor procurori.

„Stimați colegi, sunt perfect de acord că justiția trebuie să-și facă treaba și în mod independent, dar, după părerea mea, acest autodenunț, în urma căruia nu au fost verificate minimele informații constituie, trebuie să o spun, e un abuz clar din partea unor procurori și e vorba de persoane, de activitatea unei întregi instituții. În acest caz, pentru a nu apărea peste noapte sute de asemenea denunțuri, cred că trebuie să luăm în considerare ceea ce prevede Constituția, pentru a nu permite asemenea abuzuri”, a spus Borbely.

El a susținut, în timpul dezbaterilor din Cameră privind cererea de începere a urmăririi sale penale, că o cerință importantă pentru redeschiderea unui dosar este apariția unui element nou, „indicii temeinice”, în acel dosar și a apreciat că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul lui.

Borbely a arătat că dosarul său, pentru care se decisese NUP în 2014, a fost redeschis pe baza unui „autodenunț”.

„În cazul meu, cererea de începere a urmăririi penale este bazată pe un simplu denunț, fără verificarea informațiilor minimale, fără audierea celor implicați. E evident abuzul care s-a făcut”, a adăugat deputatul UDMR.

„Nu cer altceva, decât în spiritul libertății de conștiință a elementelor prezentate, să judecați dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale redeschiderii acestui dosar care a fost închis prin neînceperea urmăririi penale în ianuarie 2014”, a precizat Laszlo Borbely.

El a făcut aceste precizări după ce a mai spus că a studiat imunitatea parlamentară din 28 de țări ale UE și că „în 25 de țări este o imunitate mai puternică pentru parlamentari decât în România”.

Borbely a arătat că este „un veteran” al Parlamentului și că, după 1989, oamenii și-au câștigat dreptul la libertate, adăugând că sloganul care circula după Revoluție „Nu vă fie frică!” este valabil și astăzi.

„Nu poți să construiești o societate construită pe frică”, a adăugat Borbely, în dicursul susținut la tribuna plenului Camerei Deputaților.

Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluției de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat soluția, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influență a fost redeschis.

Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului și Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea și utilarea unui apartament, pentru a-și exercita influența asupra unor funcționari din Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitații organizate prin Administrațiile Bazinale din teritoriu.

Borbely mai este suspectat și că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea și extinderea unui imobil aparținând acestuia, pentru a interveni la funcționari din ANAR să favorizeze firma la licitații organizate prin Administrațiile Bazinale din teritoriu.

De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăți comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obțină lucrări în domeniul gospodăririi apelor și să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.