Mii de credincioși au refăcut, în Vinerea Mare, Drumul Crucii pe trasee vechi de sute de ani, la Arad

La cea mai veche mănăstire cu viață monahală neîntreruptă din România, Mănăstirea ortodoxă Hodoș-Bodrog, slujbele din săptămâna patimilor au început încă de luni. În Vinere Mare, credincioșii din vestul țării au refăcut procesiunea Drumului Crucii.

Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.

Drumul parcurs are doi kilometri, iar credincioșii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus.

Credincioșii se opresc la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde aprind lumânări și se roagă. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei și făcând cele 14 popasuri.

REACȚIE Grindeanu, întrebat de Gândul despre decizia CCR în cazul lui Fritz: „Sunt 50 de primari în situația asta”. Ce mesaj îi transmite liderului USR

17:28

SOCIAL Incendiu de proporții la o hală de deșeuri și mase plastice din județul Prahova. Autoritățile au emis mesaj RO-Alert

17:26

„Am venit să mă rog pentru sănătate, pentru familia mea. Venim când putem, însă aici ne simțim cel mai bine”, a spus un credincios..

La Hodoș-Bodrog, slujbele continuă până în noaptea Învierii.

Tot în Vinerea Mare, de la ora 19 se va oficia Denia cu Prohodul Domnului, iar la ora 23.30 va începe Taina Sfântului Maslu, urmând ca sâmbătă, 15 aprilie, slujbele să înceapă de la ora 8, când se vor oficia Acastistul zilei, Ceasurile și Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, iar la ora 24 se va oficia Slujba Învierii.

Aflată la 15 kilometri de municipiul Arad, Hodoș-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viață monahală neîntreruptă din țara noastră.

Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informațiile unor istorici vorbesc despre existența unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiția spune că mănăstirea a luat ființă după ce un taur din turma unui păstor a scos
cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioșii au construit o biserică, unde și astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiției, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum și Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana și pe care îl chema Hodoș.

La Basilica Papală Maria Radna din județul Arad, care este cel mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul țării, merg pelerini din tot vestul României și chiar din străinătate, în special din Ungaria și Germania.

„Este o tradiție de când eram mici, veneam aici la Maria Radna. Este un loc cu totul special. Ne rugăm pentru sănătate, pentru noroc, dar în special pentru familie. Aici ne simțim minunat”, a spus, vineri, un credincios catolic.

În Vinerea Mare, credincișii au refăcut Calea Crucii, conform tradiției, pe dealul din spatele mănăstirii, pe un traseu care datează din 1880.

„Vinerea Mare este un moment extraordinar fiindcă avem posibilitatea să parcurgem același drum pe care l-a parcurs Domnul Isus, (…) parcurgem acest drum în spatele Basilicii de la Maria Radna, amintindu-ne și oprindu-ne la cele 14 stațiuni, care toate ne spun același lucru: Hristos a suferit pentru noi fiindcă a dorit foarte, foarte mult, să ne mântuiască. Este ziua în care privim la Hristos răstângnit și părăsit. Este ziua când Domnul stă pe Cruce și în care strigă „mi-e sete”. Îi este sete și de inima noastră, de iubirea noastră. Întrebarea este dacă am încercat în aceste săptămâni de post să ne apropiem de El sau nu”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, părintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

La Maria Radna, slujbele sunt oficiate în limbile română, maghiară și germană, iar sâmbătă seara, în mod special, și în limba latină.

În Sâmbăta Mare, cu începere de la ora 19, se va oficia Vigilia Pascală, iar în duminica Paștelui slujbele vor începe la ora 8:00 cu liturghia de dimineață și binecuvântarea bucatelor pascale.

„Deși sunt câteva zile, Joia Mare, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare și Învierea Domnului, toate acestea sunt elemente ale aceleași sărbători fiindcă știm când începem deja aceste zile sfinte, că nu ne oprim la suferința lui Hristos, nu ne oprim nici în Vinerea Mare la Crucea lui Iisus, nici la mormântul său, ci ne oprim la Înviere. De aceea este foarte important ca toate aceste zile să fie pentru noi, pentru viața noastră, un moment în care ne putem umple sufletele cu credință și cu încredere, fiindcă numai atunci are o valoare credința noastră, doar dacă nu se oprește la o anumită întrebare, ci dacă într-adevăr, pătrunde în viața noastră, dacă într-adevăr ne dă elan, ne dă încredere, că tot ceea ce a spus Iisus, ce a trăit, a făcut pentru noi, și atunci într-adevăr ne va elibera așa cum spune el, fiindcă numai atunci vom simți într-adevăr că El dă o bogăție în plus vieții noastre, pentru care merită să trăim”, a mai declarat corespondentului MEDIAFAX părintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

Basilica Papală Maria Radna a Fost restaurată în 2015 cu Fonduri europene. Atestată documentar de peste 700 de ani, mănăstirea Maria Radna a primit în anul 1992 de la Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papala Minor, iar aici se găsește o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care este făcătoare de minuni.

Basilica Papală Maria Radna a fost resfințită, în august 2015, după ce a fost restaurată complet cu fonduri europene, bani de la Guvern și donații ale enoroașilor.

Basilica Papală Maria Radna este cel mai de succes obiectiv turistic din județul Arad, fiind vizitată, în medie, în fiecare zi, de peste 200 de turiști, atât catolici, cât și de altă religie, atât din România, cât și din alte țări.