Ministrul german de Externe a fost întrebat la București dacă războiul din Ucraina este încă o piedică în calea aderării României la Schengen. Iată ce a răspuns

Întrebat, luni, de presă dacă situația de securitate din regiune, în contextul războiului din Ucraina, pune în pericol aderarea României și Bulgariei la Schengen, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a vorbit despre schimbările semnificative pe care acest conflict le-a produs în UE, dar a subliniat că violențele din Donbas nu au „nimic de-a face cu condițiile aderării la spațiul Schengen”.

„Fără îndoială, conflictul din estul Ucrainei a modificat multe lucruri în Europa, atât de mult încât populațiile noastre poate nu au realizat cât de periculos este acest conflict de fapt. Însă el nu are nimic de-a face cu condițiile aderării la Spațiul Schengen”, a declarat Steinmeier, într-o conferință de presă comună cu omologul român, Bogdan Aurescu.

„Statele care nu sunt încă state membre trebuie să lucreze în continuare pentru a le îndeplini. Știu că și în România, eforturile din ultimii ani sunt remarcabile, au fost accelerate. Știu că ultimul raport MCV al Comisiei Europene evidențiază progresele atinse, mai ales în ceea ce privește consolidarea independenței justiției și acum miniștrii de interne trebuie să decidă următorii pași. Suntem pregătiți să sprijinim în mod deschis acest proces de discuție”, a mai spus șeful diplomației germane, care efectuează, luni, o vizită în România, în cadrul căreia a avut întrevederi și cu președintele Iohannis, precum și cu premierul Ponta.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

Aurescu: „România acționează deja ca un stat Schengen”

Răspunzând aceleiași întrebări, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că, dimpotrivă, aderarea României la Schenegn va întări securitatea acestui spațiu.

„România acționează deja ca un stat Schengen de facto, avem foarte multe realizări din punctul de vedere al întăririi spațiului european împotriva migrației ilegale, împotriva altor tipuri de amenințări. Fără niciun fel de îndoială, aderarea României la Spațiul Schengen nu va face decât să ne crească eficiența în acest tip de activitate și evident că putem să dovedim aceste afirmații cu argumente concrete”, a declarat Aurescu.

Totodată, oficialul român a afirmat că țara noastră este „pe deplin pregătită să asigure securitatea granițelor externe ale UE și să contribuie în acest mod la întărirea securității spațiului Schengen”. „Am convenit să lucrăm împreună pentru a identifica o soluție în perioada următoare” a mai spus Bogdan Aurescu.

Amintim că, în cadrul vizitei recente la Berlin a lui Klaus Iohannis, președintele român și Angela Merkel au anunțat că subiectul aderării României la Schengen ar putea fi deblocat. Cei doi lideri nu au avansat, însă, un termen, însă Angela Merkel s-a exprimat atunci la fel ca ministrul său de Externe, azi: „Ultimele rapoarte au fost pozitive și considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvență și vom discuta despre pașii următori”.

Aderarea la spațiul Schengen este atât un drept, cât și o obligație pentru statele membre, asumate prin Tratatul de Aderare la UE.

La opt ani de la intrarea în UE și la aproape patru ani de la avizul pozitiv dat de Parlamentul European României și Bulgariei în dosarul Schengen, subiectul rămâne unul eminamente politic, criteriile tehnice fiind îndeplinite.

De-a lungul timpului, printre țările care s-au opus extinderii acestui spațiu s-au numărat Olanda, Finlanda, dar și Germania, cele mai frecvente argumente referindu-se la corupția din România și crima organizată din Bulgaria.

În ultima perioadă, a fost adusă în discuție o eventuală decuplare a României de Bulgaria, considerându-se că țara noastră ar avea mai multe șanse pe cont propriu să fie admisă în spațiul Schengen, decât împreună cu Bulgaria. Deși un asemenea scenariu este, teoretic, posibil pentru granițele maritime și aeriene – deci o aderare în etape – , în practică, el este imposibil, pentru că toate evaluările au fost făcute, până acum, cu cele două țări la pachet.