Mormintele domnitorilor Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul – deschise de Ministerul Culturii pentru prelevarea probelor de ADN

Mormântul lui Vlaicu Vodă, aflat la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, a fost deschis joi, după aproape 700 de ani, evenimentul făcând parte dintr-un proiect inițiat de Ministerul Culturii ce are ca scop prelevarea de ADN în vederea stabilirii originii controversate a familiei Basarabilor.

La deshumarea osemintelor lui Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Vodă, au participat specialiști, parte într-un proiect inițiat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Mondial (MCPN) în colaborare cu mai multe instituții științifice din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit inițiatorului demersului, scopul urmărit este obținerea ADN-ului unor reprezentanți ai primei dinastii feudale din Țara Românească, cea a Basarabilor, pentru a se realiza o cercetare științifică asupra originii lor, scutită de subiectivism, care să pună adevărul istoric în drepturile sale legitime, urmând a se stabili originea Basarabilor, despre care s-a spus că ar fi slavă, cumană sau valahă, românească.

VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică”

13:09

EVENIMENT Maia Sandu, la 108 de la Unirea Basarabiei cu România: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie

13:03

„Proiectul este amplu și vizează toți domnitorii români din ultimii 1500 – 2000 de ani. Primul dintre ei este Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Vodă, din familia Basarabilor, care prin tradiție își are originea în Țara Românească, potrivit istoricilor, de la Radu Negru. Unii cercetători însă au început să-i atribuie o probabilă origine cumană, un popor originar din Asia. Vrem să punem adevărul istoric în drepturile sale legitime”, a declarat Alexandru Simion, cercetător la Academia Română.

Specialiștii au deschis primul mormânt al unui domnitor, urmând să se preleveze probe ADN și din mormântul aflat în incinta Mănăstirii de la Curtea de Argeș.

Ulterior, arheologii se vor muta la Mănăstirea Cozia, situată pe Valea Oltului, la mormântul lui Mircea cel Bătrân, și la Mănăstirea Dealu, de lânga Târgoviște, unde se află capul domnitorului Mihai Viteazul.

Din mormântul lui Vlaicu Vodă au fost prelevate o falangă a mâinii stângi, un molar și un metatarsian drept, probe care în urma analizelor vor fi compromise total, și s-au găsit umarul drept al cămășii, cel stâng al tunicii, un fragment din cureaua de piele, mai mulți nasturi ai tunicii și 20 de mărgeluțe ale unei diademe.

Materialele prelevate vor fi studiate în mai multe locuri din România și din alte țări. Probele de la Curtea de Argeș vor fi transportate la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca și, ulterior, la universități din Olanda, Anglia și Spcoreania.

„Lucrările se efectuează în baza avizului cu nr. 142/2012, care permite efectuarea unor săpături și cercetări arheologice în situl Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș, operatiunea este aprobată de Ministerul Culturii și se realizează prin Academia Română și Asociația Patrimonium Transsylvanicum”, a declarat directorul Muzeului Municipal din Curtea de Argeș, arhitect Florin Scărlătescu.

Proiectul prevede săpături la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, probabil cel mai important loc din țară pentru epoca medievală timpurie, dar și în alte situri istorice, precum cele de la mănăstirile de la Cozia, unde este înmormântat Mircea cel Bătrân, care a domnit în perioada 1386 – 1418, Arnota, unde se află rămășițele lui Matei Basarab (1632 – 1654), Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, unde a fost îngropat capul lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) și mănăstirea Curtea de Argeș, unde este înmormântat Radu de la Afumați.

Beneficiarul operațiunii este Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.