Motivul pentru care la funeraliile Regelui Mihai se folosește o copie a Coroanei de Oțel purtate de Carol I, nu originalul

În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oțel purtată pentru prima dată de regele Carol I, replică ce face parte din colecția Muzeului Național Peleș, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din București (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oțel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: „Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut”.

Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.

„Dacă nici nu s-a solicitat, înseamnă că toată lumea sau cei care ar fi fost în măsură să solicite știau că nu este posibil legal. N-am fost implicați niciodată. Deci nu a existat nicio discuție în acest sens”, a mai spus directorul MNIR.

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

„Legea este obligatorie să fie respectată. Acesta este punctul meu de vedere, pentru că sunt obligat să respect legea. Nu există soluții de eludare a legii decât mergând dincolo de Codul penal și eu nu vreau să mă duc dincolo de Codul penal”, a mai declarat Oberländer-Târnoveanu.

Directorul MNIR a declarat pentru MEDIAFAX că replica folosită la funeraliile Regelui Mihai face parte din colecția Muzeului Național Peleș.

„Nu este din colecția noastră. Este simplu de verificat, Coroana de Oțel este clasată în categoria Tezaur și figurează în lista obiectelor clasificate la CIMEC (Institutul Național al Patrimoniului, n.r.) și, de asemenea, și pe site-ul nostru are descriere și este în expunere”, a mai spus directorul MNIR.

Întrebat câte copii autorizate ale coroanei există, în afara celei din colecția Muzeului Peleș, Oberländer-Târnoveanu a declarat: MNIR deține o „copie din rășină siliconică pe care o folosim din când în când în anumite prezentări. Restul, nu am informații să existe copii autorizate în alte instituții”.

„Originalul nu poate fi folosit decât în condiții legale”, a mai spus acesta.

Reprezentanții muzeului Peleș au confirmat, vineri, pentru MEDIAFAX că la funeraliile Regelui Mihai I este folosită o copie a Coroanei de Oțel, care face parte din colecția instituției, fiind în mod obișnuit expusă pentru public în Sala de Arme a castelului.

Potrivit site-ului MNIR, „la 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaților a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol și moștenitorii săi titlul de Rege al României. Festivitățile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.

Pentru principele Carol I s-a confecționat o coroană din oțelul unuia dintre tunurile turcești capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independență din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricație germană, marca Krupp. Coroana de oțel a României a fost confecționată la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii din București. Aceasta are forma obișnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oțel decorat cu romburi și perle din oțel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea «Trecerea Dunării». Cu aceeași coroană s-a încoronat și Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922″.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai este depus la Palatul Regal din Capitală, înmormântarea urmând să aibă loc sâmbătă, la Curtea de Argeș.