PANDEMIE. Deficit important de oxigen medical în Peru. Ce se întâmplă cu cei care trăiesc în condiţii de hipoxie

Ministerul Sănătății de la Lima a recunoscut sâmbătă, 6 iunie 2020, că se confruntă cu un deficit semnificativ de oxigen medical, vital pentru cei circa 9.500 de pacienți internați în spitalele din Peru.

În America Latină, acest stat este al doilea cel mai afectat de pandemia de COVID-19, după Brazilia.

Sistemul de sănătate din acest stat se află în criză de oxigen, produs declarat joi, 4 iunie 2020, de autoritățile de la Lima, drept „resursă strategică”, conform AFP, citată de Agerpres.

Surse din cadrul instituției guvernamentale peruane citate au precizat că, la nivelul ţării, se înregistrează un deficit de aproximativ opt mii de flacoane de oxigen medical, cantitate ce nu poate fi acoperită de fabricile copleşite deja de solicitări.

CAMPANIE Ministerul Energiei îi face campanie de imagine lui Radu Miruță și preia punctajul cu „succesul celor 8 cm”. Nivelul Dunării a crescut cu 4 cm

16:27

ULTIMA ORĂ Alertă în Republica Moldova după ce o dronă s-a prăbușit în țara vecină. Autoritățile raportează o explozie urmată de incendiu

16:04

Executivul acestei țări din America Latină a anunţat adoptarea de măsuri pentru furnizarea cât mai rapidă a oxigenului necesar şi pentru importarea acestuia, dacă va fi cazul.

Potrivit site-ului de Internet Worldometers.info, în Peru sunt înregistrate 191.758 de cazuri de îmbolnăviri de COVID-19.

Bilanţul oficial al deceselor este de 5.301, iar în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 139 de morţi.

Numărul celor vindecați a ajuns la 82.731 persoane.

Peru a ajuns în a 83-a zi de carantină. Acest regim de viaţă restrictiv a provocat pierderea totală a veniturilor pentru patru din zece peruani, potrivit institutului Ipsos.

Și totuși, deficitul de oxigen pare a fi salvarea

Cusco, oraș cu circa 420.000 locuitori şi peste trei milioane de vizitatori pe an, localitate din care se pleacă către Machu Pichu, a contabilizat doar 900 dintre cei 160.000 de îmbolnăviţi de coronavirus din Peru, scriau la începutul acestei luni cei de la Washington Post, citați de Mediafax.

Mai exact, nivelul de contaminare cu SARS-CoV-2 ar fi de peste 80 de ori mai mic decât în alte zone ale acestei ţări.

Pentru moment, fenomenul pare dificil de explicat pentru specialişti. Aceștia au observat totuși o similitudine între Cusco şi alte localităţi din Anzi ori din Tibet. Toate se află la o altitudine de peste 3.000 de metri!

Experți din Australia, Bolivia, Canada şi Elveţia au studiat datele epidemiologice din Bolivia, Ecuador şi Tibet, descoperind că populaţiile care trăiesc la peste 3.000 metri au înregistrat mult mai puţine infecţii decât altele.

Pneumologul Clayton Cowl, de la Mayo Clinic şi fost preşedinte al American College of Chest Physicians, afirmă că există trei populaţii în lume care prezintă adaptări genetice la altitudine: cei din Himalaya, etiopienii şi populaţiile care trăiesc la altitudine în Anzi.

Expertul susține că aceste populaţii ar putea fi ferite de infecţie tocmai din cauza acestor adaptări genetice care presupun o combinaţie de abilităţi de a trăi în condiţii de hipoxie (nivel scăzut de oxigen în sânge).

Cowl spune că aerul mai rarefiat şi nivelul mai ridicat al radiaţiilor UV ar putea reprezenta condiţii ostile pentru supravieţuirea virusului, care şi-ar pierde din abilitatea de a sta în aer.