Pesedistul Iordache și liberalul Roșca Stănescu țin în corzi DNA. Azi s-a înființat comisia parlamentară de anchetă a procurorilor

Senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu și deputatul PSD Florin Iordache au propus două inițiative care-i vizează pe procurorii DNA. Potrivit unei decizii votate în Camera superioară, senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu va conduce comisia de anchetă a procurorilor DNA care investighează dosarul de corupție al judecătoarei Gabriela Birsan. Potrivit obiectivelor comisiei, procurorii DNA urmează să fie audiați în Senat. De cealaltă parte, deputatul PSD Florin Iordache a propus amendarea legislației, astfel încât interceptările pe mandat de siguranță națională să nu mai fie utilizate în dosarele de corupție.

Contactat de gândul, premierul Victor Ponta a declarat următoarele: „În calitate de premier nu comentez activitatea Parlamentului”

Deputatul PNL Sorin Roșca Stănescu a cerut inființarea unei comisii care să ancheteze procuroii DNA și SRI în privința cazului Birsan. Roșca Stănescu a cerut înființarea comisiei pentru a ancheta dacă judecătorul Corneliu Birsan și soția sa Gabriela Birsan au fost interceptați abuziv de procurorii DNA în baza unui mandat de siguranță națională. Astfel, SRS dorește să cheme la audieri toate instituțiile implicate în anchetă, adică, în opinia sa, DNA, SRI și Curtea Supremă.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Comisia înființată de Senat are următoarele obiective: inventarierea și studierea tuturor documentelor privind cazul Birsan, verificarea modului în care s-au dat interceptările și audierea tituror celor implicați. Pentru înființarea comisiei, au votat 115 senatori.

„Dosarul penal al judecătorului CEDO Corneliu Birsan care a fost soluționat definitiv de Înalta Curte și care a constat că acesta este nevinovat la fel ca si soția sa a incitat discuții aprinse. Din documentele oficiale, reiese că soții Birsan au fost interceptați în baza unui mandat de siguranță națională și, ca urmare, împotriva lor s-a declanșat o cercetare și o acțiune penală”, a declarat Sorin Roșca Stănescu

SRS susține că dosarul Birsan a fost deja soluționat de instanță. Lucrurile nu stau însă așa. DNA a anunțat doar că a început urmărirea penală împotriva Gabrielei Birsan. Astfel că afirmația lui Roșca Stănescu este nereală.

Pe de altă parte, președintele Senatului, Crin Antonescu a citit în ședință un punct de vedere al Comisiei pentru supravegherea activității SRI care spune că, după verificările realizate de comisie, s-a constatat că în cazul Birsan nu ar exista mandate de interceptare pe legea siguranței naționale.

În adresa semnată de deputatul PSD Georgian Pop, președintele Comisiei de supraveghere a activității SRI, se precizează că în cazul Birsan nu s-a constat nici un fel de încălcare sau abuz din partea SRI. „În urma verificărilor comisiei a rezultat că pe numele domnului judecător Corneliu Birsan nu a fost emis nici un mandat de interceptare în baza legii 535/2004 privind combaterea terorismului. De asemenea comisia a solicitat judecătorului să-și prezinte punctul de vedere și să aducă date suplimentare însă nu a prezentat nici un punct de vedere”, se arată în precizarea semnată de președintele Comisie de control a SRI.

Președintele comisiei de anchetă a  DNA a fost ales Sorin Roșca Stănescu. De la PNL au fost desemnați drept membri Victor Ciorbea, Corneliu Dobrițoiu și Sorin Ilieșiu. De la PSD, în comisie au fost propuși senatorii: Georgică Severin, Tătaru Dan, Donțiu Ovidiu, Frătean Alexandru și Mitu Augustin.

Cine s-a opus înființării comisiei

Mai mulți senatori au susținut că o astfel de comisie nu este oportună având în vedere și punctul de vedere al Comisiei de Control a SRI. Printre cei care au fost împotriva înființării comisiei s-au numărat senatorul Verestoy Attila de la UDMR și Daniel Savu de la PSD. UDMR nici nu propus membri în acestă comisie.

„O astfel de comisie reprezintă o imixtiune și o presiune asupra procurorilor. Este o gravă greșală să facem o asemenea comisie”, a declarat senatorul PDL Nicolae Vlad Popa.

Aceeași părere a avut-o si senatorul Șerban Mihăilescu. „La un momentat am mai făcut o asemenea comisie și apoi a trebuit să ne cerem scuze. Ar trebui să ne gândim poate să mai amânăm”, a declarat Serban Mihăilescu.

Cine poate trage la răspundere procurorii 

Potrivit legislației procurorii sunt subordonați ierarhic în cadrul Ministerului Public. Singurulele instituții care pot trage la răspundere procurorii sunt Inspecția Judiciară. CSM și secția de procurori din CSM.

Departamentul Național Anticorupție face parte din autoritatea judecătorească, alăturat instanțelor judecătorești, iar Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Potrivit legislației, persoanele care se consideră vătămate prin măsuri ori acte de urmărire penală pot să adreseze o plângere procurorului ierarhic superior, instanței de judecată, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 275 – 2781 din Codul de procedură penală ori art.97 din Legea nr.303/2004, modificată

Ce dosar are SRS

Sorin Roșca Stănescu a fost trimis în judecată de procurori în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. În acest dosar Sorin Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informației privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Pe fond Tribunalul București a decis achitarea lui Roșca Stănescu și a lui Patriciu, dar dosarul este judecat în recurs la Curtea de Apel București. 

Amendamentul lui Iordache: cum pot scăpa corupții interceptați pe mandat de siguranță națională

Comisia de anchetă a procurorilor DNA nu este singura acțiune a parlamentarilor la adresa DNA. Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupție interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpații din dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandat de siguranță națională.

Un exemplu în acest caz este cel al fostului senator PSD, Cătălin Voicu condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență. Acest amendament a mai fost propus și de Ministerul Justiției, care însă l-a eliminat la cererea SRI. Contactat de gândul, deputatul Florin Iordache a refuzat să explice de ce a propus amendamentul. CITEȘTE AICI MAI MULTE DESPRE ACEST CONTROVERSAT PROIECT DE LEGE.