Peste 150.000 de europeni ar putea muri anual din cauza acestui fenomen. Comisia Europeană face apel către autoritățile locale pentru stoparea lui

Numărul deceselor cauzate de vremea extremă va crește cu 50% și 2 din 3 oameni de pe continent vor fi afectați de dezastrele naturale, arată studiul care a urmărit efectul încălzirii globale asupra vieții europenilor, potrivit The Independent. 

Cercetarea aparține oamenilor de știință din cadrul Comisiei Europene și arată că, în următorii ani, sute de mii de oameni vor muri pentru că vor face infarct din cauza căldurii, vor avea probleme cardiace și respiratorii și vor fi afectați de viituri violente. Studiul descrie o lume în care inundațiile afectează rezervele de hrană, oamenii riscă să fie uciși de răspândirea diverselor boli și infecții, iar câmpurile sunt distruse de incendii de vegetație. 

Pentru extragerea acestor concluzii au fost folosite datele culese de-a lungul istoriei cu privire la fonomenele meteo extreme, acestea fiind combinate cu proiecțiile referitoare la efectele pe care schimbările climatice le vor avea asupra populației. 

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

CONTROVERSĂ Alertă cu dronă în Țările Baltice pentru a treia zi consecutivă. Avioanele NATO s-au ridicat de la sol

23:10

Valurile de căldură sunt pericolul cel mai mare care va produce cele mai mari pierderi omenești în viitor. Dacă între 1981 și 2010 căldura făcea aproximativ 2.700 de victime anual, specialiștii estimează că, în perioada 2071 – 2100, numărul victimelor va crește până la peste 151.000 de persoane, reprezentând 99% din totalul victimelor cauzate de dezastrele meteorologice. Aceste cifre se încadrează în intervalul raportat în studiile epidemiologice paneuropene anterioare. Cele mai afectate zone de acest tip de dezastru vor fi cele din sudul și centrul Europei. 

De asemenea, vor crește cu până la 3780% numărul de decese cauzate de inundații, ajungând de la o medie de 6 decese anual în perioada 1981-2010, la 233 de decese pe an în perioada 2071-2100.

Tot pe seama temperaturilor extreme, este de așteptat să crească numărul de incendii, astfel că acest tip de dezastre va face, în medie, 57 de victime anual până în 2071-2100, o creștere de 128% față de perioada de referință a studiului (1981-2010). 

Seceta poate fi letală în țările cu venituri mici și cu venituri medii, mai ales datorită tehnicilor agricole slabe și subnutriției, pentru că persoanele din țările cu venituri mari au diete diverse și au garantat accesul apa curată pentru nevoile de bază. De aceea, decesele cauzate de secetă sunt rare în Europa și nu au fost raportate în perioada observațională a acestui studiu.

Ca o consecință pozitivă a încălzirii globale, numărul de decese cauzate de valurile de ger va scădea simțitor. Cu toate acestea, acest efect nu va fi suficient pentru a compensa creșterea sus-menționată a accidentelor cauzate de alte pericole.

Creșterea spectaculoasă a numărului de dezastre naturale cauzate de vreme atrage după sine creșterea numălului de locuitori ai Europei expuși unor pericole intense și creșterea riscului de apariție și a unor efecte non-letale asupra populației. Rănile directe cauzate de inundații, vânturi și incendii ar putea crește în zonele afectate de acest tip de calamități. Din cauza secetelor mai frecvente și mai intense care își vor face simțită prezența în viitor, numărul persoanelor care se vor confrunta cu resurse de apă reduse pentru producția alimentară, pentru uz casnic și alte nevoi de bază pentru bunăstarea umană ar putea crește la 138 de milioane de oameni pe an până în 2071 – 2100.

De asemenea, cu 211 milioane de europeni expuși anual la undele de căldură până în 2071 – 2100, incidența bolillor cardiovasculare, cerebrovasculare și respiratorii ar putea să se amplifice. Mai mult, cazurile de tulburări mintale asociate dezastrelor legate de vreme, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic și depresia, ar putea să crească și ele. 

Oficialii europeni consideră că aceste noi date ar trebui să fie un și mai mare semnal de alarmă pentru guvernele țărilor europene, care să înțeleagă că trebuie să acționeze ferm pentru a nu fi responsabili de moartea a sute de mii de persoane. 

Decesele înregistrate anual ar putea crește până la 50 de ori, de la 3.000 între 1981 și 2010, la 152.000 între 2071 și 2100, se arată în raport. 

Studiul a analizat efectele fenomenelor extreme în cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, în Elveția, Norvegia și Islanda.