PLÂNGERE PENALĂ împotriva semnatarilor ordonanței de majorare a indemnizațiilor

CNS „Cartel Alfa” a transmis luni o scrisoare deschisă parlamentarilor, cărora le solicită să blocheze prin votul lor adoptarea actului normativ prin care se majorează indemnizațiile demnitarilor.

Sindicaliștii spun că, după ce au analizat propunerea legislativă privind majorarea salariilor celor 48 de funcții de demnitari, au constatat că aceasta constituie o atitudine de dispreț total la adresa românilor care trăiesc la limita sărăciei, a tuturor lucrătorilor contractuali sau funcționari publici din sectorul bugetar. În opinia sindicaliștilor, pentru această majorare nu există niciun motiv întemeiat, nici de necesitate, nici de oportunitate, iar decizia ar încălca și prevederile legale.

„Justificările publice făcute de diverși demnitari nu se constituie ca argumente valabile pentru decizia luată. Astfel, se invocă reducerea sau combaterea fenomenului corupției, ca și cum o indemnizație de aproximativ 4.000 de euro față de 2.000 euro în prezent, este suficientă pentru stoparea tentațiilor demnitarilor care decid asupra unor sume de zeci sau sute de milioane de euro. Reamintim faptul că funcțiile de demnitar nu sunt funcții exercitate ca urmare a obligării persoanelor în cauză la o muncă forțată, ci funcții la care demnitarii au candidat, cunoscând limitările legale, ori pe care, în cazul în care nu au cunoscut aceste limitări legale, le pot abandona oricând, dacă li se par împovărătoare putându-se întoarce oricând la confortul anterior”, se arată în scrisoarea transmisă parlamentarilor.

CONTROVERSĂ Într-o primă reacție publică, Adriana Săftoiu spune că nu a folosit cardul de protocol al instituției în nume personal: „Nu îl am la mine, l-am lăsat la cabinet să fie folosit atunci când este nevoie. Se folosește pentru protocol, atunci când sunt invitați. Am cerut și eu la departamentul economic să văd valoarea cardului.”

13:31

SPORT EXCLUSIV DINAMO, azi de la 16:45. Surpriză! Din ce “trăiește” Dinamo: nu toți acționarii dau bani!

13:27

Sindicaliștii susțin că nu există un salariu adecvat pentru funcționari publici, medici sau profesori, deși responsabilitatea profesională a acestora este cel puțin la fel de mare ca cea a demnitarilor, iar condițiile de muncă în sistemul public sunt cel mai adesea degradante și uneori periculoase.

„Să nu uităm că, spre deosebire de alte persoane care lucrează în sectorul bugetar, funcțiile de demnitari sunt funcții temporare, cel mult a unui mandat, și că tentația de corupție este mult mai mare, indiferent de nivelul de salarizare. Să nu uităm că directorii de companii de stat sau subordonații demnitarilor au venituri mai mari datorită deciziilor acestor demnitari, care au decis atât salarizarea directorilor de companii, cât și nominalizarea subordonaților (de multe ori fără nicio competență) în diferite consilii de administrație cu renumerarea acestora la 20-25 la sută din valoarea salariului directorului general”, se mai arată în documentul adresat parlamentarilor.

Autorii proiectului de act normativ spus că prin această reglementare s-a urmărit „transpunerea prevederilor actelor legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene privind aplicarea unui tratament juridic similar”, „prin metodologie și nu ca nivel valoric”, însă autorii scrisorii susțin că acest argument este străin de realitate, neexistând vreun act legislativ al UE de genul celui menționat.

„Facem apel la onestitatea dumneavoastră, aleși ai cetățenilor, să blocați prin votul dumneavoastră adoptarea acestui act normativ neîntemeiat și inoportun, deoarece nu credem că a fost cineva mandatat din partea alegătorilor pentru această decizie. Vă menționăm că am depus plângere penală împotriva persoanelor care au semnat promovarea acestei decizii care este contrară legii în vigoare (Legea 284/2010) și care prevede expres atât baza de raportare cât și mărimea maximă a coeficienților care se pot acorda”, se mai arată în scrisoare.

Gabriel Oprea a anunțat în 8 iulie, ultima zi în care a exercitat interimar funcția de premier, că indemnizațiile lunare ale președintelui, prim-ministrului, președinților Parlamentului, șefilor de servicii de informații vor fi majorate începând cu luna august, în baza unei ordonanțe de Guvern, iar cele mai mari salarii le vor avea președintele țării, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, prim-ministrul și președinții celor două Camere ale Parlamentului.

Astfel, indemnizațiile lunare ale președintelui țării, prim-ministrului și președinților celor două Camere parlamentare ar urma să fie majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului va fi fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniștrii și alte categorii de demnitari, inclusiv șefii serviciilor de informații, vor primi o indemnizație lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluși și consilierii prezidențiali, care au rang de ministru.

Aceeași indemnizație brută de 19.055 lei va fi acordată și miniștrilor-delegați, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor din Senat și Camera Deputaților, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ, președintelui Curții de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP și STS.

În prezent, președintele țării este remunerat lunar cu aproximativ 6.500 lei net, președinții celor două Camere parlamentare și prim-ministrul – cu 6.184 lei net, vicepremierul – cu circa 5.800 lei net, iar ministrul – cu 5.350 lei net.

În 9 iulie, premierul Victor Ponta a spus că Guvernul va amâna majorarea indemnizațiilor pentru demnitari și a precizat că el nu a fost de acord cu această creștere, dar știa că măsura este agreată și de președintele Klaus Iohannis, care a avut o discuție pe această temă cu premierul interimar Gabriel Oprea.

Președintele Klaus Iohannis a arătat, într-un mesajul postat pe Facebook, că în ultimele luni a discutat de mai multe ori cu premierul despre salariile demnitarilor, la inițiativa acestuia, arătând că nu poate accepta că „un Guvern adoptă în mod solidar o anumită decizie, iar apoi premierul își propune să revină asupra ei”.

„Nu pot să accept însă ideea că un Guvern adoptă în mod solidar o anumită decizie, iar apoi prim-ministrul își propune să revină asupra ei. Aceasta ar fi o lipsă de coerență a actului guvernamental, care pune sub semnul întrebării dacă România mai are sau nu Guvern funcțional”, adaugă președintele.